De ce avem cinci degete la picioare? De la peşti ni se trage!
Banalitatea întrebării s-ar putea să vă surprindă, însă paleontologii (grupaţi în mai multe grupuri ce sprijină ipoteze diferite) nu au încă un răspuns cert. O ipoteză îndrăzneaţă ne duce în urmă cu 400 de milioane de ani, când unei rudimentare grupe de peşti – Panderichtydele – le-au apărut primele înotătoare lipsite de „razele osoase” (cum spun specialiştii). Configuraţia acestora s-a modificat după mai multe milioane de ani, când, datorită scăderii nivelului apelor, evoluţia speciilor a condus la dezvoltarea unor înotătoarelor şi apoi, în locul lor, a unor membre – necesare pentru a se putea mişca în mediul mlăştinos în care erau obligate să trăiască.
Acestor primi peşti amfibii cu patru membre – tetrapodele numite Acanthostega şi Ichtyostega, descoperite în Groenlanda – li s-au format la terminaţia respectivelor formaţiuni osoase ceea ce am putea numi degete, pentru uşurinţa deplasării. Ei bine, la început au fost şapte şi chiar opt (după cum o atestă fosilele respective), însă după alte milioane de ani au rămas doar cinci. Speciile sus-amintite aveau şi bronhii şi plămâni, căci au fost obligate, treptat, să se adapteze şi vieţii terestre, nu numai celei marine din care proveneau.
Dar de ce natura s-a oprit tocmai la cinci degete? Înainte de a trece din apă pe uscat, tetrapodele au trebuit să supravieţuiască în vastele terenuri mâloase, în delte. Se pare că „legea naturală” care a definitivat numărul de degete a fost cea care spune: randament maxim, efort minim. A fost suficientă această dotare pentru a se putea descurca în noianul de crengi şi alte obstacole şi a vâna cu lejeritate. Specialiştii spun că sistemul de apucare şi deplasare cu cinci degete a fost cel optim, iar faptul că omul are acelaşi „evantai” poate sau nu avea legătură cu această istorică transformare a înotătoarelor peştilor amfibii din Carbonifer – acum 350 de milioane de ani.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Banalitatea întrebării s-ar putea să vă surprindă, însă paleontologii (grupaţi în mai multe grupuri ce sprijină ipoteze diferite) nu au încă un răspuns cert. O ipoteză îndrăzneaţă ne duce în urmă cu 400 de milioane de ani, când unei rudimentare grupe de peşti – Panderichtydele – le-au apărut primele înotătoare lipsite de „razele osoase” (cum spun specialiştii). Configuraţia acestora s-a modificat după mai multe milioane de ani, când, datorită scăderii nivelului apelor, evoluţia speciilor a condus la dezvoltarea unor înotătoarelor şi apoi, în locul lor, a unor membre – necesare pentru a se putea mişca în mediul mlăştinos în care erau obligate să trăiască.
