De ce avem cinci degete la picioare? De la peşti ni se trage!
Banalitatea întrebării s-ar putea să vă surprindă, însă paleontologii (grupaţi în mai multe grupuri ce sprijină ipoteze diferite) nu au încă un răspuns cert. O ipoteză îndrăzneaţă ne duce în urmă cu 400 de milioane de ani, când unei rudimentare grupe de peşti – Panderichtydele – le-au apărut primele înotătoare lipsite de „razele osoase” (cum spun specialiştii). Configuraţia acestora s-a modificat după mai multe milioane de ani, când, datorită scăderii nivelului apelor, evoluţia speciilor a condus la dezvoltarea unor înotătoarelor şi apoi, în locul lor, a unor membre – necesare pentru a se putea mişca în mediul mlăştinos în care erau obligate să trăiască.
Acestor primi peşti amfibii cu patru membre – tetrapodele numite Acanthostega şi Ichtyostega, descoperite în Groenlanda – li s-au format la terminaţia respectivelor formaţiuni osoase ceea ce am putea numi degete, pentru uşurinţa deplasării. Ei bine, la început au fost şapte şi chiar opt (după cum o atestă fosilele respective), însă după alte milioane de ani au rămas doar cinci. Speciile sus-amintite aveau şi bronhii şi plămâni, căci au fost obligate, treptat, să se adapteze şi vieţii terestre, nu numai celei marine din care proveneau.
Dar de ce natura s-a oprit tocmai la cinci degete? Înainte de a trece din apă pe uscat, tetrapodele au trebuit să supravieţuiască în vastele terenuri mâloase, în delte. Se pare că „legea naturală” care a definitivat numărul de degete a fost cea care spune: randament maxim, efort minim. A fost suficientă această dotare pentru a se putea descurca în noianul de crengi şi alte obstacole şi a vâna cu lejeritate. Specialiştii spun că sistemul de apucare şi deplasare cu cinci degete a fost cel optim, iar faptul că omul are acelaşi „evantai” poate sau nu avea legătură cu această istorică transformare a înotătoarelor peştilor amfibii din Carbonifer – acum 350 de milioane de ani.
Banalitatea întrebării s-ar putea să vă surprindă, însă paleontologii (grupaţi în mai multe grupuri ce sprijină ipoteze diferite) nu au încă un răspuns cert. O ipoteză îndrăzneaţă ne duce în urmă cu 400 de milioane de ani, când unei rudimentare grupe de peşti – Panderichtydele – le-au apărut primele înotătoare lipsite de „razele osoase” (cum spun specialiştii). Configuraţia acestora s-a modificat după mai multe milioane de ani, când, datorită scăderii nivelului apelor, evoluţia speciilor a condus la dezvoltarea unor înotătoarelor şi apoi, în locul lor, a unor membre – necesare pentru a se putea mişca în mediul mlăştinos în care erau obligate să trăiască.
