„Contele de Monte Cristo”, romanul lui Dumas, s-a bazat pe o întâmplare adevărată

Alexandre Dumas-tatăl (1802-1870) este autorul a peste 250 de romane, dintre care multe având conţinut istoric. El pleacă de la fapte reale culese din cronici, memorii sau arhive, le romanţeaza, adăugând numeroase detalii şi obstacole nebănuite în calea eroilor, menite să întârzie deznodământul şi pentru a face acţiunea mai palpitantă, fără ca ritmul alert al naraţiunii să aibă de suferit. E drept că nu respectă autenticitatea evenimentelor care-i furnizează subiectele, dar reuşeşte, prin imaginaţia sa bogată, să apropie istoria Franţei de marele public, făcând-o vie şi plină de pitoresc. Acest lucru se întâmplă şi în cunoscutul roman „Contele de Monte Cristo” scris de Dumas în anul 1845.

Ideea scrierii romanului i-a venit citind în presă despre un caz dramatic, petrecut la Paris, în 1807, în plină perioadă napoleoniană. Un tânăr pantofar, pe nume Francois Picaud, urma să se căsătorească cu aleasa inimii lui, frumoasa Marguerite Vigoroux. Un prieten gelos, Mathieu Loupain, l-a denunţat la poliţie că ar fi agent englez şi ar desfăşura activităţi ostile statului francez. Din această cauza poliţia lui Napoleon l-a arestat pe Picaud şi l-a ţinut închis până în 1814. În timp ce stătea la închisoare, Picaud s-a împrietenit cu un prelat italian care, pe patul de moarte, i-a vorbit despre o comoară ascunsă pe o insulă. Dupa ce a fost eliberat, Picaud a descoperit comoara şi s-a întors bogat la Paris, unde a aflat adevăratul motiv pentru care a fost arestat, şi anume că a fost denunţat de prietenul său, Loupain, care, între timp, se căsătorise cu Marguerite Vigoroux. Picaud îşi pune în gând să se razbune şi hotărăşte asasinarea lui Loupain şi a complicilor săi, dar, în final, moare şi Picaud, asasinat si el.

Cazul a fost relatat de presa franceză, în anul 1838, şi a atras atenţia, în mod deosebit romancierului Alexandre Dumas, care s-a gândit să-l dezvolte într-unul din romanele sale. Cu cîţiva ani mai înainte, Dumas participase la o partidă de vânătoare în apropiere de insula Elba, locul primului exil al lui Napoleon Bonaparte. Cu această ocazie a văzut în zare, în mijlocul mării, o mică insulă stâncoasă, numită Monte Cristo. Numele acestei ciudate insule i-a plăcut lui Dumas, care şi-a pus în gând să-l folosească într-unul din romanele sale.

Când a citit povestea tristă a lui Picaud s-a gândit s-o adapteze şi s-o relateze într-un roman. A pigmentat evenimentul cu numeroase alte întâmplări şi personaje, şi în acest fel s-a născut celebrul roman „Contele de Monte Cristo”, în care, ca si Picaud, eroul lui Dumas, Edmond Dantes, este închis pe nedrept ca urmare a faptului că este trădat de nişte prieteni şi acuzat că ar face parte dintr-un complot care urmărea să-l readucă pe tronul Franţei pe Napoleon, aflat în exil pe o insulă în Mediterana. Şi Edmond Dantes se împrieteneşte cu un deţinut, tot un prelat italian, abatele Faria, care îi dezvăluie existenţa unei comori ascunse pe o insulă. De aici încolo, intervine imaginaţia lui Dumas. Corpul mort al prelatului, introdus într-un sac, ce urma să fie aruncat în apele mării de pe o stâncă din apropierea închisorii, este înlocuit cu cel al lui Edmond Dantes, care în acest fel reuşeşte să evadeze din închisoare. A înotat până la ţărm, unde este găsit de o ceată de contrabandişti. După ce ajunge pe insula Monte Cristo, unde descoperă comoara de care îi vorbise abatele, Edmond Dantes îşi ia numele de conte de Monte Cristo, se întoarce la Paris şi se răzbună pe cei care l-au trădat.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.