Cine este, de fapt, Baba Cloanţa din poveştile populare româneşti? Există o legătură cu “Babele” din Bucegi sau Ceahlău?

DISTRIBUITI
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ştim poveştile populare româneşti, cred că mulţi dintre noi am auzit de Baba Cloanţa: o bătrână monstruoasă car apare drept o femeie urâtă, cocoşată, cu dinţi lungi şi colţi că grebla. În variantele culese şi inventariate de profesorul Petre Ispirescu, Baba Cloanţa este nimeni alta decât mama zmeilor care avea atributul nemuririi ascuns într-o cuşcă de suflete. Când era lovită de moarte de eroul pozitiv, fugea şi sorbea din sufletele închise, câştigând viaţă şi putere. Lingvistul şi folcloristul Lazăr Saineanu prezintă postura de mare vrăjitoare a babei care încheagă apele cu farmecele ei şi are autoritatea de a sta la taclale cu Necuratul la orice ceas al nopţii.

Dar, Baba Cloanţa este doar una din alte “babe” ce apar în aceste poveşti populare: Baba Coja (spirit feminin malefic), Baba Hârca (ce locuieşte într-o văgăună ascunsă prin coclauri neumblate), Baba Oarba (bătrână mitică care simbolizează spiritul de dincolo venit în lumea celor vii).

Foarte interesant e că sub numele de “babe” întâlnim monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, ca de exemplu “Babele” din Bucegi sau din Ceahlău. Istoricul Nicolae Densuşianu a găsit peste 20 de asemenea “babe antropolitice” pe teritoriul ţării noastre.


DISTRIBUITI
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •