Cine dracu e Carol cel Mare? Împăratul Charlemagne se pare că n-a existat niciodată!

DISTRIBUITI
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Charlemagne12Dr. Herbert Illig, profesor de istorie german, a lansat în 1996 teoria “timpului fantomă”, prin care a susţinut că între anii 614 şi 911 nu s-a întâmplat absolut nimic în istorie, întrucât aceşti ani au fost inventaţi (citeşte mai multe în acest articol: https://www.lovendal.ro/wp52/teoria-timpului-fantoma-acum-nu-suntem-in-anul-2009-ci-in-1712/). Criticii acestei teorii vin însă cu un argument forte: existenţa lui Carol cel Mare (Charlemagne), marele împărat al Sf. Imperiului Roman, cel care ar fi trăit între anii 742 şi 814. Astfel, dacă acest împărat ar fi domnit şi existat cu adevărat în această perioadă, atunci toată teoria “timpului fantomă” cade.

Dar chiar a existat acest celebru împărat? E posibil să-l eliminăm din istorie? Desigur că nu e uşor, dar nici imposibil. Sunt multe lucruri stranii în legătură cu Carol cel Mare, dintre care vom aminti câteva:

1) Nesiguranţa datei şi locului de naştere a împăratului. Nu se ştie exact unde s-a născut Carol cel Mare, existând de-a lungul timpului o mulţime de locuri de naştere. De asemenea, şi data naşterii a variat foarte mult (între 742 şi 747). Despre mama lui Charlemagne, Betrada, s-a spus ba că a fost o prinţesă bretoniană, ba că o nobilă ungară, sau membră a familiei imperiale bizantine.

2) Neclarităţi privind încoronarea ca împărat a lui Carol cel Mare. Nu este clar dacă împăratul Carol a cerut să fie încoronat, sau a fost încoronat pe neaşteptate de către Papă. De asemenea, nu se ştie dacă a fost o încoronare formală sau o aclamaţie. Einhard, biograful oficial al împăratului, susţine că a fost o “acceptare a titlului imperial”.

3) Mari istorici şi cronicari de după perioada domniei lui Charlemagne nu scriu nimic despre acesta. E curios faptul cum unii istorici şi cronicari n-au auzit nimic despre un împărat “Charlemagne”. E vorba de Andreas din Bergamo (sec.9), Bonizo din Sutri (sec.11), Gero din Reichersberg (sec.12), Nicolaus Cusanus (sec.15).

4) Numărul incredibil de mic de vasali ai împăratului identificaţi. În 1966, Bollough a reuşit să identifice doar 2 vasali ai împăratului, din cei peste 1.000 raportaţi a fi “vassi dominici” în cronici, şi din cei 30.000 de vasali nobili. Până în 1990, Walther Kienast a reuşit să identifice 24 de vasali. Chiar şi aşa, este un număr foarte mic.

5) Relaţiile împăratului cu alţi conducători, neconfirmate din alte surse. Se spune în istorie că Charlemagne ar fi întreţinut relaţii diplomatice cu Harun al-Raschid, califul Bagdadului (personajul din “1001 de nopţi”), care i-a trimis drept cadou un elefant alb, cu care împăratul ar fi participat în toate acţiunile militare desfăşurate între anii 802 şi 810. Surpriză, însă! Nicio sursă arabă nu menţionează existenţa unei asemenea relaţii diplomatice.

6) Ce clădiri a ridicat Charlemagne? Precum ştim din textele vechi, între 476 şi 855 au fost ridicate 1.695 de clădiri în toată Europa (clădiri ce au supravieţuit până în prezent), dintre care 312 catedrale, 1.254 de mănăstiri şi 129 de palate regale. Iată ce afirmă istoricul Harald Braunfels: “Dintre toate aceste clădiri, până în 1991 doar 215 au fost examinate de arheologi, iar din acestea, construcţiile originale au fost găsite în maximum 10 clădiri, restul clădirilor existente până în ziua de azi, fiind de fapt reconstrucţii”.

7) Capela din Aachen, atribuită lui Charlemagne, a fost de fapt construită mult mai târziu.
Capodopera arhitecturii caroligiene, capela din Aachen, se spune că a fost ridicată între anii 792 şi 799, sub îndrumarea directă a lui Carol cel Mare. Totuşi, clădiri comparabile cu Aachen, ca stil şi tehnologie, n-au mai fost ridicate până la apariţia stilului romanesc (din secolul 11). Istoricul Herbert Illig afirmă astfel că această capelă a fost ridicată în secolul 11.

Charlemagne108 ) Contradicţiile economice din perioada vieţii lui Charlemagne. Descoperirile istorice privind starea economică din timpul lui Carol cel Mare arată multe contradicţii. În timp ce unii vorbesc de o perioadă de belşug, alţii spun că a fost o perioadă de profundă decădere economică. Un arheolog german, pe nume Heinsohn, a demonstrat recent că monezile atribuite lui Carol cel Mare, nu pot fi distinse de monezile atribuite lui Carol cel Simplu (898-929). De altfel, Illig afirmă că acest Carol cel Simplu a fost un personaj real şi a fost folosit ca model în construirea legendei despre Charlemagne.

9) Locul de înmormântare al lui Carol cel Mare ridică semne de întrebare. Se spune că Charlemagne ar fi fost înmormântat în capela din Aachen (asta în contradicţie cu testamentul său de a fi înmormântat la catedrala din Saint Denis). Acest lucru ar contrazice prohibiţiile de înmormântare în interiorul bisericilor, proclamate de Carol în anii 809 şi 813.

10) Cum a dispărut totuşi mormântul lui Charlemagne? Mormântul lui Carol cel Mare a fost camuflat atât de bine, încât n-a mai putut să fie descoperit decât după două secole, tocmai în anul 1.000 de către împăratul Otto al III-lea. După aceasta, mormântul a devenit iarăşi uitat, şi a fost redescoperit şi deschis de către împăratul Friedrich Barbarossa (1123-1190). Apoi, iarăşi a fost uitat, iar mormântul n-a mai fost descoperit niciodată, nici până în ziua de azi. Interesant e faptul că mormântul lui Otto I, din domul din Magdeburg, a fost dintotdeauna onorat, în ciuda distrugerilor şi reconstrucţiilor bisericii.

11) Împăratul Barbarossa, falsificatorul lui Charlemagne? Se spune că Friedrich Barbarossa (1152-1190) a fost cel care a introdus termenul de “Sacrum Romanum Imperium” (adică, Sf. Imperiu Roman). Atunci, cum se face că Charlemagne, care ar fi trăit cu vreo 4 secole înainte era cunoscut sub titlu de “împărat al Sf. Imperiu Roman”? Barbarossa a ordonat exhumarea lui Carol cel Mare, pe care l-a canonizat. Se ştie că multe din falsurile referitoare la Charlemagne provin din timpul împăratului Barbarossa.

12) Biografia lui Charlemagne, plină de erori. Istoricul Leopold von Ranke, afirmă despre biografia lui Carol cel Mare, scrisă de cronicarul său Einhard: “Volumul este plin de erori istorice (…) Adeseori, anii săi de domnie sunt falşi (…) există date false şi în ceea ce priveşte împărţirea imperiului între cei doi fraţi ai lui Carol (…) numele papilor sunt confundaţi, soţiile şi copiii lui Carol n-au fost înregistraţi corect, astfel încât autenticitatea biografiei a fost pusă de multe ori la îndoială”.

13) Charlemagne, “tatăl Europei”, doar o legendă romantică? Interesant e faptul că Angilbert, ginerele lui Carol cel Mare, scrie în anul 799 o epopee în care îl numeşte pe Charlemagne ca fiind “lumina Europei, capul lumii, părintele Europei”. Dar în 799, Charlemagne nu era împărat, fiind încoronat în anul 800. Johannes Fried, într-un articol publicat în revista “Der Spiegel” arată că mitul lui Carol cel Mare ca “părintele Europei” a apărut mult mai târziu, ca un produs al napoleonismului romantic sau hitlerismului german.

Carol cel Mare, o simplă legendă

Toate acestea de mai sus sunt întrebări şi dubii legitime cu privire la viaţa lui Carol cel Mare. În final, să facem o mică analiză a tuturor faptelor înfăptuite de Charlemagne. Comparând toate biografiile şi cărţile scrise despre Carol cel Mare, se poate observa cu uşurinţă că ceea ce a obţinut acest conducător în doar 44 ani de domnie, ar fi necesitat cu uşurinţă vieţile a 3 sau 4 generaţii de oameni obişnuiţi. Împăratul se duce la războaie, ţine la curtea sa din Aachen pe cei înţelepţi oameni din toată lumea. Este un făcător de legi perfect; în toată viaţa sa, a dat peste 1.000 de decrete şi a creat un sistem juridic performant. Dar a fost şi un mare folclorist şi mitologist; a fost un mare lingvist, atât în limba germană, cât şi în cea latină. De asemenea, a ordonat (deşi era analfabet!) o nouă versiune a Bibliei, căci, dacă nu ştiţi, el a fost şi un excepţional teolog, el singur conducând sinodurile ecleziastice. El a creat şcoli, biblioteci şi universităţi, şi asta cu mult înainte ca ele să fie menţionate în Europa.Totodată, el a fost un fel de ministru al agriculturii; e considerat strămoşul fizic şi spiritual a jumătate din Europă. Era şi mare arhitect, căci, dacă n-aţi aflat până acum, ei bine, el ar fi proiectat minunata capelă de la Aachen. Era de asemenea şi un strălucit astronom. Nu vi se pare totuşi, cam multe caracteristici pentru un singur om? Da, genii au mai existat în lume (ca de exemplu Leonardo da Vinci), dar acest Charlemagne, pe lângă că era un geniu, mai avea şi timpul necesar să conducă regiuni întinse din Europa, ceea ce pare absolut imposibil. Totul, pentru a crea o legendă…o legendă despre un erou şi un “tată al Europei”, care se pare că n-a existat niciodată…


DISTRIBUITI
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un comentariu