Oare astronomii şi agenţia spaţială americană NASA diminuează voit importanţa unui cap uman imens care, sculptat în câmpia marţiană Cydonia, priveşte fix către spaţiul cosmic? Unii susţinători ai teoriei conspiraţiei insistă că aşa este. Acest obiect extraordinar, fotografiat la 25 iulie 1976 de către o sondă Viking a agenţiei NASA, exista cu siguranţă – dar este artificial sau natural? Pare impresionant, cu fruntea lată, boltită, asemănătoare unei figurine de porţelan reprezentându-l pe Buddha, cu ochii întunecaţi ce par să mediteze, cu nasul atât de pronunţat încât pot fi identificate şi nările, şi cu bărbia plăpândă. Aparent fără urechi, pomeţii acestei figuri lipsesc şi ei – fără îndoială, datorită eroziunii ce are loc de milioane de ani de când speciile de extraterestri au gravat în pământ acest chip, lăsându-l umanităţii să-l descopere.
De ce ar vrea autorităţile să muşamalizeze sau să diminueze semnificaţia unei astfel de descoperiri? Evident, deoarece NASA se teme să recunoască o posibilă întâlnire cu tehnologia unei rase superioare omului, nişte fiinţe ca cel din filmul de science-fiction 2001. Acest lucru ar crea panică (vă amintiţi emisiunea radio Războiul lumilor din 1938 bazată pe o piesă scrisă de Orson Welles?) şi ar submina autoritatea guvernului. Ar necesita o reevaluare a concepţiei noastre despre univers. Aşadar, trebuie păstrat secretul.
Oare din acest motiv, la 21 august 1993, a dispărut Observatorul lui Marte, un satelit de 1,5 miliarde de dolari, cu doar trei zile înainte de a porni să orbiteze în jurul planetei? Lansat în urmă cu unsprezece luni, acesta urma să efectueze o examinare amănunţită, fotografiind suprafaţa planetei Marte, operaţie ce avea să dureze un an marţian (687 de zile pământeşti). Transmiţătorul satelitului s-a întrerupt în cadrul manevrei orbitale şi nu a mai putut fi reaprins. La fel de misterioase au fost eşecurile înregistrate în 1989 de cei doi sateliţi ruseşti denumiţi Phobos.
Dar oare Observatorul lui Marte a ratat cu adevărat misiunea? Grupul de lobby „Misiunea pe Marte” format de Richard Hoagland sugerează că informaţiile sunt filtrate când ajung aici, pe Pământ, pentru a fi apoi procesate de cei care cunosc adevărul şi ţinute în secret faţă de restul lumii. Hoagland, al cărui grup acuză NASA de „o muşamalizare de un miliard de dolari”, i-a cerut lui Jodrell Bank sa spargă monopolul NASA asupra informaţiilor referitoare la Marte şi să confirme că Observatorul lui Marte încă transmite date. Sir Bernard Lovell, fondatorul radioobservatorului britanic, nu a menţionat acest lucru când le-a spus reporterilor că încercările lui Jodrell Bank de a intercepta semnale de la satelitul pierdut nu au avut succes. Tot lipsită de succes a fost şi încercarea de a readuce la viaţă sonda spaţială prin trimiterea, către ea, de „energie plină de dragoste” din partea membrilor unor asociaţii precum National New Age, Alien Agenda şi Cosmic Conspiracies Conference din Phoenix, Arizona.
Hoagland a mai insinuat şi că un grup „izolaţionist” secret din cadrul NASA sabota satelitul pentru a împiedica confirmarea existenţei capitalei marţiene aflată, fără îndoială, dedesubtul sau în jurul capului de pe Marte.
Percival Lowell, astronomul care a extins teoria conform căreia crestele şi depresiunile de pe suprafaţa planetei Marte detectate de telescoape cu un secol în urmă sunt, de fapt, canale purtătoare de apă ale unei civilizaţii avansate, ar fi urmărit cu mare interes această controversă dacă ar mai fi trăit. Şi încă un lucru. În Factorul Maya, misticul Jose Arguelles, adept al curentului New Age, evidenţiază că în 1947, cu mult înainte ca figura umană de pe Marte să fie observată prima dată în 1976, sculptorul japonez naturalizat în America, Isamu Noguchi, a propus o sculptură monumentală de 1,7 km lăţime, a unei feţe umane ce priveşte către cer, care să fie numită Sculptură vizibilă de pe planeta Marte. Acest proiect nu a fost niciodată pus în practică – sau a fost? Poate Noguchi a fost angajat pentru acesta de către marţieni!
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Oare astronomii şi agenţia spaţială americană NASA diminuează voit importanţa unui cap uman imens care, sculptat în câmpia marţiană Cydonia, priveşte fix către spaţiul cosmic? Unii susţinători ai teoriei conspiraţiei insistă că aşa este. Acest obiect extraordinar, fotografiat la 25 iulie 1976 de către o sondă Viking a agenţiei NASA, exista cu siguranţă – dar este artificial sau natural? Pare impresionant, cu fruntea lată, boltită, asemănătoare unei figurine de porţelan reprezentându-l pe Buddha, cu ochii întunecaţi ce par să mediteze, cu nasul atât de pronunţat încât pot fi identificate şi nările, şi cu bărbia plăpândă. Aparent fără urechi, pomeţii acestei figuri lipsesc şi ei – fără îndoială, datorită eroziunii ce are loc de milioane de ani de când speciile de extraterestri au gravat în pământ acest chip, lăsându-l umanităţii să-l descopere.
