Un studiu publicat în revista „Frontiers in Computational Neuroscience” a arătat faptul că structurile creierului uman funcţionează până 11 dimensiuni. Studiul, condus de „Blue Brain Project” i-a condus pe oamenii de ştiinţă să descopere noi detalii fascinante despre complexitatea creierului uman.
„Am găsit o lume pe care nu ne-am imaginat-o niciodată”, a explicat neurologul Henry Markram, directorul Blue Brain Project si profesor la EPF, Lausanne, Elvetia. „Există zeci de milioane de astfel de obiecte, chiar și în formele mici ale creierului; în unele rețele, am găsit chiar și structuri cu până la 11 dimensiuni”, a adăugat Markram.
Studiind creierul uman, cercetătorii au descoperit că punctele matematice tradiţionale nu erau aplicabile şi erau ineficiente. Oamenii de ştiinţă şi-au dat seama că structurile din interiorul creierului sunt create atunci când un grup de neuroni (celule care transmit semnale în creier) formează ceva numit ca şi „clique”. Fiecare neuron este conectat la fiecare alt neuron din grup într-un mod unic, creând un obiect nou. Cu cât există mai mulți neuroni într-un clique, cu atât este mai mare „dimensiunea” obiectului.
Topografia algebrică a permis oamenilor de știință să modeleze structurile dintr-un creier virtual, creat cu ajutorul calculatoarelor. Apoi au efectuat experimente pe țesut cerebral real, pentru a verifica rezultatele lor. Prin adăugarea de stimuli în creierul virtual, cercetătorii au descoperit că mai multe „clique” de dimensiuni mai mari au fost asamblate. În plus, între aceste clique, oamenii de știință au descoperit cavități.
Apariția de cavități de dimensiuni mari atunci când creierul se află în prelucrarea informațiilor înseamnă că neuronii din rețea reacționează la stimuli într-o manieră extrem de organizată. Este ca și cum creierul reacționează la stimuli prin construirea unui turn de blocuri multidimensionale, începând cu bare (1D), apoi cu scânduri (2D), apoi cuburi (3D), iar ulterior geometrii mai complexe 4D, 5D etc.
Noile date despre creierul uman oferă o imagine fără precedent asupra modului în care creierul uman procesează informaţii. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au spus că rămâne încă neclară modalitatea prin care aceste „clique” şi cavităţi se formează.
Noul studiu ar putea să-i ajute în cele din urmă pe oamenii de știință să descopere una dintre cele mai mari mistere ale neuroștiinței: unde creierul „stochează” amintirile sale. S-ar putea ca ele să se „ascundă” în cavități.
Imaginea de mai jos încearcă să ilustreze ceva ce nu poate fi imaginat: un univers de structuri și spații multidimensionale. În stânga este o copie digitală a unei părți a neocortexului, cea mai evoluată parte a creierului. În dreapta sunt forme de diferite mărimi și geometrii, în încercarea de a reprezenta structuri variind de la o dimensiune până la 7 dimensiuni și mai mult. „Gaura neagră” din mijloc este folosită pentru a simboliza un complex de spații multidimensionale sau cavități.
Foto: pixabay.com (Commons Creative – free)
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025