Cercetătorii sunt nedumeriţi după ce au descoperit o sferă perfectă de 157 de ani-lumină diametru, care emite semnale radio din spațiul cosmic
Există o sferă perfectă, ascunsă în galaxia noastră, Calea Lactee, la trilioane de kilometri distanță, care îi lasă pe oamenii de știință nedumeriți. Misteriosul obiect rotund, cu o „simetrie circulară remarcabilă”, sfidează teoriile spațiale actuale, făcând ca originea și natura sa să fie neclare. Observată de telescopul australian ASKAP (Australian Square Kilometre Array Pathfinder), cercetătorii cred că se află probabil în expansiune, deși este invizibilă cu ochiul liber.
Sfera a fost numită Teleios, care provine din limba greacă veche și care înseamnă „perfect” datorită formei sale uimitoare. Situată în galaxia noastră, Teleios ar putea avea un diametru de până la 157 de ani-lumină. Cea mai evidentă caracteristică a lui Teleios este simetria sa circulară remarcabilă, cuplată cu o luminozitate superficială scăzută – spune echipa internațională de cercetători.
Cercetătorii estimează Teleios se află la o distanță de 7.100 sau 25.100 de ani-lumină de Pământ – echivalentul a mii de trilioane de kilometri. Ceea ce este ciudat este că Teleios este vizibil doar în undele radio, care reprezintă cea mai lungă lungime de undă din spectrul electromagnetic. Deci Teleios nu poate fi vizualizat în raze X, lumină infraroșie sau lumină vizibilă, ceea ce înseamnă că nu l-am putea vedea chiar dacă ne-am putea apropia de el.
Deși cercetătorii nu știu exact ce este sfera spațială sau cum s-a format, ei au totuși câteva teorii solide. Ar putea fi o „rămășiță de supernovă” – resturile rămase după o supernovă, compuse în mare parte din elemente precum carbon, oxigen, neon și siliciu. O supernovă apare atunci când o stea explodează spectaculos, ejectând resturi și particule în spațiu, pierzându-și cea mai mare parte a masei în acest proces. Rămășițele supernovelor sunt compuse în mare parte din elemente produse prin fuziunea nucleară, cum ar fi carbonul, oxigenul, neonul și siliciul.
Totuşi, potrivit echipei, sfera are și o luminozitate la suprafață foarte scăzută pentru o rămășiță de supernovă. Aşadar, ar putea fi fie o rămășiță de supernovă tânără (sub 1.000 de ani), fie o rămășiță de supernovă ceva mai veche (peste 10.000 de ani). Însă circularitatea excepțională a lui Teleios este neobișnuită pentru o rămășiță de supernovă, ceea ce ar putea sugera că această clasificare ar putea fi incorectă. Rămășițele supernovelor sunt de obicei distorsionate, iar dacă ar avea o regiune a spațiului suficient de goală, s-ar putea extinde asimetric.
O altă posibilitate este că ar putea fi vorba și de o bulă de vânt stelar – o cavitate enormă de gaz ejectată din atmosfera superioară a unei stele. Cercetătorii avertizează că sunt necesare studii suplimentare asupra Teleios și a altor obiecte circulare incredibil de slabe, care tind să apară odată cu semnalele radio.
Există o sferă perfectă, ascunsă în galaxia noastră, Calea Lactee, la trilioane de kilometri distanță, care îi lasă pe oamenii de știință nedumeriți. Misteriosul obiect rotund, cu o „simetrie circulară remarcabilă”, sfidează teoriile spațiale actuale, făcând ca originea și natura sa să fie neclare. Observată de telescopul australian ASKAP (Australian Square Kilometre Array Pathfinder), cercetătorii cred că se află probabil în expansiune, deși este invizibilă cu ochiul liber.
