Cea mai logică soluţie pentru crearea Universului e existenţa lui Dumnezeu
Oricare ştiinţă, oricât de ateistă ar fi ea, se confruntă cu o întrebare căruia nu-i poate da vreun răspuns. Evoluţionismul poate explica originea vieţii pentru ultimii 5 miliarde de ani. Big Bang-ul poate explica originea Universului prezent. Universul provine dintr-un punct cosmic foarte instabil, având o materie extrem de deasă. Dar ştiinţa nu poate răspunde la această ultimă întrebare: de unde provine acest punct cosmic care apoi a explodat? Astfel ajungem la „prima cauză”. Din moment ce pentru ce orice reacţie există o reacţie opusă şi egală, şi pentru orice efect există o cauză, pentru orice efect iniţial trebuie să existe mai întâi o primă cauză. Ştiinţa nu are niciun răspuns pentru „prima cauză”. Ştiinţa a mers până la Big Bang, dar înainte de Big Bang nu mai ştie nimic, admiţând faptul că „nu ştim nimic ce s-a întâmplat înainte”.
Iată ce declară fizicianul Robert Jastrow, un ateist convins: „Există o mare problemă. Ştiinţa a demonstrat că Universul a explodat într-un anumit moment. Dar, se pune problema: ce a cauzat producerea acestui efect? Cine sau ce a pus materia şi energia în Univers? Universul a fost creat din nimic sau a existat înainte anumite materiale? Şi ştiinţa nu poate să răspundă la aceste întrebări.”
Desigur, Dumnezeu este răspunsul creştin la aceste probleme ale ştiinţei, Dumnezeu fiind prima cauză pentru totul, din moment ce în Biblie se spune că „Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut” (Ioan 1:3). Dar acest răspuns nu este atât de bun, pentru că orice ateist inteligent vă va spune: „Şi pe Dumnezeu cine l-a creat?” – o întrebare la care niciun creştin nu are vreun răspuns.
Ambele tabere – ateişti şi teişti – au nevoie de credinţă pentru această „primă cauză” – ceva ce nu poate fi văzut sau dovedit. Pentru ştiinţă, înainte de Big Bang e un „punct negru şi misterios”, iar pentru creştini, sau teişti în general, există Dumnezeu. Oricare ar fi credinţa, o „primă cauză” trebuie să existe! Dar aceasta nu poate fi demonstrată!
Totuşi, există o diferenţă subtilă, dar importantă în logica celor două tabere, ceea ce face ca o alegere să fie mai probabilă decât cealaltă. În tabăra ateiştilor, nu există nimic care să poată demonstra ce exista înainte de Big Bang, nimic care să arate de unde provine acel punct cosmic. În tabăra credincioşilor, dacă Dumnezeu ar constitui „prima cauză”, atunci avem un martor al creării Universului. Dacă Dumnezeu există etern, aşa cum ni se spune în Biblie „Fără tată, fără mamă, fără spiţă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii” (Evrei 7:3), atunci nu există nicio contradicţie logică şi nicio dificultate în a înţelege de unde a provenit Universul: de la Dumnezeu.
Postulând existenţa unei fiinţe eterne, toate problemele au dispărut. O fiinţă eternă, prin definiţie, a existat dintotdeauna, şi astfel nu mai e nevoie pentru o „primă cauză”. O fiinţă eternă, prin definiţie, există independent de Univers, pe care l-ar fi putut astfel crea. Existenţa unei fiinţe eterne este teoria cea mai plauzibilă pentru explicarea originii Universului decât oricare altă teorie propusă.
Precum se ştie, există principiul logic emis de Occam Razor care spune: „Atunci când toate lucrurile sunt la fel, cea mai simplă soluţie este cea mai bună”. Cu alte cuvinte, toate lucrurile fiind la fel, atunci când ai mai multe teorii pentru a explica un anumit fenomen, trebuie să-l alegi pe cel care necesită cele mai puţine presupuneri. Astfel, Dumnezeu este cea mai simplă explicaţie pentru „prima cauză”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Oricare ştiinţă, oricât de ateistă ar fi ea, se confruntă cu o întrebare căruia nu-i poate da vreun răspuns. Evoluţionismul poate explica originea vieţii pentru ultimii 5 miliarde de ani. Big Bang-ul poate explica originea Universului prezent. Universul provine dintr-un punct cosmic foarte instabil, având o materie extrem de deasă. Dar ştiinţa nu poate răspunde la această ultimă întrebare: de unde provine acest punct cosmic care apoi a explodat? Astfel ajungem la „prima cauză”. Din moment ce pentru ce orice reacţie există o reacţie opusă şi egală, şi pentru orice efect există o cauză, pentru orice efect iniţial trebuie să existe mai întâi o primă cauză. Ştiinţa nu are niciun răspuns pentru „prima cauză”. Ştiinţa a mers până la Big Bang, dar înainte de Big Bang nu mai ştie nimic, admiţând faptul că „nu ştim nimic ce s-a întâmplat înainte”.
