Ce primeau în trecut copiii la colindat? Covrigi, bomboane şi portocale – foarte rar bani, ca în ziua de azi
Astăzi, colindele încep să fie din ce în ce mai rare (cel puţin la oraşe), deşi la ţară (din fericire), tradiţia încă se mai păstrează. Dar, cum era cu colindul acum aproape 100 de ani, în perioada interbelică? Aflăm asta dintr-o lucrare „Captivantul Bucureşti interbelic”, scrisă de Graziella Doicescu.
Astfel, copiii ieşeau la colindat în ajunul Crăciunului cu „traistele de gât şi un ciomag în mână care să-i apere de eventualii câini ieşiţi în cale”. În loc de bani, copiii primeau covrigi cu susan, nuci, mere, mandarine, portocale şi bomboane.
Bani nu se obişnuia să se dea decât la casele care nu se pregătiseră pentru colind. Însă, cele mai multe case se pregăteau, cumpărând din timp cantităţi imense de covrigi, câte 200-300 de covrigi.
Când se umpleau traistele, colindul se termina, iar copiii se duceau fiecare la casele lor. Bucuria cea mai mare era să răstoarne traistele pe masă, săculeţi plini de covrigi, portocale, bomboane şi alte bunătăţi.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Astăzi, colindele încep să fie din ce în ce mai rare (cel puţin la oraşe), deşi la ţară (din fericire), tradiţia încă se mai păstrează. Dar, cum era cu colindul acum aproape 100 de ani, în perioada interbelică? Aflăm asta dintr-o lucrare „Captivantul Bucureşti interbelic”, scrisă de Graziella Doicescu.
