“Ce lume minunată” – un film dramatic extraordinar din Republica Moldova ce trebuie urmărit! Vedeţi cum se dezlănţuie fiarele din oameni…

Dacă nu l-aţi urmărit până acum, vă recomand din suflet să vizionaţi următorul film – “Ce lume minunată” (2014), o adevărată creaţie a cinematografiei din Republica Moldova (filmul îl puteţi urmări gratuit pe YouTube AICI).

Filmul evocă evenimentele violente din capitala Republicii Moldova, Chişinău, evenimente care au avut loc pe 7 aprilie 2009. Atunci, peste 30.000 de persoane, susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând “Vrem alegeri repetate” și “Jos comuniștii”.

Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat. În Președinție, datorită pasivității suspecte a forțelor de ordine, manifestanții au pătruns forțând ușa și stricând geamurile cabinetelor, de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai târziu arse), mobilier și computerele Aparatului Președintelui. În Parlament, persoanele care au pătruns în clădire au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un “bombardament” cu pietre. Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România.

În centrul acţiunii filmului “Ce lume minunată” se află Petru (Igor Babiac), un tânăr moldovean care studiază la Boston şi se întoarce în vacanţă în Republica Moldova pentru a-şi întâlni familia, exact pe 7 aprilie 2009. Fără să aibă vreo legătură cu protestele (deci, total nevinovat), Petru va fi implicat fără voie în brutala acţiune a poliţiei de înnăbuşire a protestelor.

Poate cea mai halucinantă scenă din tot filmul este discuţia lui Petru cu maiorul de miliţie poliţie. Pare o scenă din anii ’50 din România, în care miliţienii/securiştii comunişti, nişte brute în adevăratul sens al cuvântului, fără nicio logică în creierul lor, dar şi fără nicio urmă de compasiune, erau maeştri în a-şi abuza fizic şi psihic victimele. Chiar dacă e un personaj inventat, din păcate, acest maior există ca şi “model” printre unele cadre de poliţie din Rep.Moldova, dar şi din alte ţări foste comuniste (inclusiv România).

Citeam un interviu cu autorul acestui film, Anatol Durbală, pe moldova.europalibera.org, despre “fiarele” care s-au dezlănţuit în evenimentele din 7 aprilie 2009, atât în film cât şi în realitate. Mi s-a părut foarte interesant răspunsul: “Eu consider că fiara din noi, care s-a dezlănţuit în unii dintre tineri şi în unii poliţişti nu este o fiară apărută, hrănită şi dezlănţuită doar în acea noapte. Eu cred că lucrurile sunt mult mai profunde şi această fiară este acumulată în noi de secole, în oamenii care trăiesc pe această bucăţică de pământ. Acest 7 aprilie a fost doar o circumstanţă dramatică în care caracterele s-au manifestat, şi-au spus cuvântul. Chiar şi în film, loviturile maiorului vin nu din cauza lui 7 aprilie, ci din cauza faptului că tânărul a plecat din ţară, că iubeşte fete din America şi nu din România”.

Lasă un comentariu