O școală de fete din Tanganyika (un stat suveran între 1961-1964, ulterior absorbit de Tanzania) a trebuit să se închidă în 1962, deoarece elevele pur și simplu nu se puteau opri din râs. Straniul eveniment a început pe 30 ianuarie 1962, la un internat misionar din satul Kashasha. A început cu trei fete, dar accesele de râs incontrolabile s-au răspândit rapid. Curând, 95 dintre cei 159 de elevi ai școlii au fost afectați. Râsul nu era vesel; era adesea însoțit de plâns, neliniște și chiar durere. Profesorii, care nu au fost afectați, au raportat că temele au devenit imposibile.
Școala a fost nevoită să-și închidă porțile pe 18 martie 1962. Când elevii au fost trimiși acasă, fenomenul s-a răspândit în satele lor de origine. Epidemia s-a extins în satul din apropiere, Nshamba, unde alte 217 persoane, în majoritate femei tinere și copii, au început să experimenteze aceleași crize incontrolabile. În următoarele luni, problema a continuat să se răspândească. În total, 14 școli diferite au fost forțate să se închidă temporar, iar peste 1.000 de oameni au fost prinși în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Epidemia de râs din Tanganyika”. Accesele de râs puteau dura ore sau chiar zile, în cele din urmă potolindu-se doar pentru a reîncepe. Întregul episod a durat mai bine de un an înainte de a se estompa definitiv.
Cercetătorii care au studiat evenimentul au concluzionat că a fost vorba de un caz de boală psihogenă în masă sau isterie în masă. Ei cred că a fost probabil provocată de stresul imens la care se aflau elevi, deoarece Tanganyika tocmai își câștigase independența față de Marea Britanie la sfârșitul anului 1961, ceea ce a adus noi așteptări și incertitudini. Această epidemie bizară rămâne unul dintre cele mai bine documentate cazuri de boală psihogenă în masă din istorie.











