Betelgeuse, gigantica stea cosmică care ne influenţează viaţa

8.859 vizualizari

BelteugeuseCeva magic şi profund apare atunci când datele astronomice se combină cu studiul anumitor învăţături străvechi ale omenirii. Ştiinţa modernă, combinată cu adevărurile străvechi metafizice dau o nouă înfăţişare asupra religiilor şi mitologiilor lumii.

Misterioasele braţe ale galaxiei noastre

Dar mai întâi să începem cu un adevăr din astronomie. Galaxia noastră, galaxia Calea Lactee are forma unui disc plat cu o accentuată umflătură la mijloc, văzută din profil. Dimensiunile galaxiei sunt de 85.000 x 15.000 ani lumină. Privită din faţă, galaxia are forma unei spirale cu mai multe braţe, având în centru o aglomerare, un nucleu. Braţele spiralei au ramificaţii numeroase, iar în apropierea centrului galactic ele se pot cu greu detecta, acolo părând a fi foarte apropiate una de cealaltă.

Braţele galaxiei sunt alcătuite dintr-un amestec de materie stelară şi şi materie difuză, îndepărtându-se până la 35.000 – 40.000 ani lumină de centru. Unele din aceste braţe au putut fi identificate, cu ajutorul undelor hertziene şi radiotelescoapelor. Au fost astfel identificate trei braţe, numele acestora fiind dat după numele constelaţiilor în direcţia cărora se văd de pe Terra: braţul Orion, braţul Săgetătorul şi braţul Perseu. Soarele se găseşte în vecinătatea ramificaţiei unui braţ (braţul Orion) care porneşte din direcţia stelei Alfa a constelaţiei Lebăda.

Betelgeuse, o stea gigantică

La joncţiunea dintre braţul Orion şi alt braţ mai masiv poate fi găsită una dintre cele mai mari stele din întreaga galaxie, Betelgeuse. Situată la circa 520 de ani-lumină faţă de Pământ, Betelgeuse este de aproape de o mie de ori mai mare decât Soarele. Dacă Soarele ar avea mărimea unui mingi de fotbal, atunci steaua Betelgeuse ar fi asemenea unui stadion de fotbal. Masivul astru ceresc poate fi observat cu ochiul liber ca fiind o stea de culoare portocalie-roşie.

Razele cosmice ne vin şi din Betelgeuse

Betelgeuse este o stea despre care s-a vorbit în multe culturi ezoterice, printre care în cărţile scrise de Alice Bailey, ce prezintă învăţăturile maestrului tibetan Dhjwal Khul. Astfel, în cartea din 1919, maestrul tibetan ne învaţă că „umanitatea şi întregul nostru sistem solar de razele ce vin din alte stele”. El a adus aminte de forţele potente ce provin de pe steaua Betelgeuse. Astăzi, ştiinţa modernă recunoaşte faptul că planeta noastră este constant bombardată de particule de înaltă frecvenţă (radiaţii) ce provin din spaţiul extraterestru.

Fiinţa uriaşă din galaxia noastră

Dhjwal Khul ne explică mai departe că asterismul Carul Mare (un grup de 7 stele: Dubhe, Merak, Phecda, Megrez, Alioth, Mizar, Alkaid) este de fapt centrul unei imense fiinţe, al cărui corp subtil (eteric) este compus din şapte sisteme solare, fiecare din ele acţionând ca un centru energetic. Steaua Sirius reprezintă cel de-al treilea ochi al acestei mari fiinţe,  Pleiadele (aglomeraţii de peste 1.000 de stele, dintre care cele mai strălucitoare sunt Alcyone, Atlas, Electra, Maia, Merope, Taygeta, Pleione, Celaeno, Sterope, Asterope) este centrul gâtului acestei fiinţe, iar Soarele este conectat la centrul inimii. Această incredibilă fiinţă cosmică uriaşă este prototipul fiinţei umane, conform expresiei „Aşa cum este şi sus, se află şi jos”. Astfel, trupurile noastre umane sunt modele în miniatură ale acesti vaste fiinţe în care noi trăim. Şi, ceea ce sufletul este pentru om, aşa reprezintă şi Betelgeuse pentru întregul nostru sistem solar.

Sirius, Pleaidele şi Carul Mare: stelele venerate de strămoşi

Strămoşii noştri, poate înţelegând mai bine această realitate descrisă mai sus, au evidenţiat-o în templele sacre construite. Un număr de temple greceşti au fost orientate către răsăritul sau apusul Pleiadelor. În vechile tradiţii aztece şi mayaşe, atunci când Pleiadele se aflau la punctul lor maxim de strălucire, acest lucru reprezenta un eveniment de mare importanţă. În vechiul Egipt şi în Sumeria, Sirius era considerat ca un zeu suprem, iar Pleiadele o formaţiune asociată acelui zeu. Anumite triburi din Africa, chiar şi în ziua de astăzi venerează steaua Sirius ca o entitate supremă.

Stelele din Carul Mare erau venerate de vechii chinezi ca fiind „palatul celestial al Domnului”, iar hinduşii le vedeau ca fiind cele şapte kumaras (zei) ai paradisului. Au observat aceste popoare străvechi vreo relaţie dintre trupul uman şi aceste corpuri cereşti?

campul magneticCum ne poate afecta steaua Betelgeuse pe noi?

Revenind la steaua Betelgeuse, se poate pune întrebarea justificată: cum ar putea o stea situată la o asemenea distanţă să ne afecteze? Bună întrebare! Fără îndoială, cercetările până în prezent în domeniul câmpului magnetic arată faptul că acesta arată ca tentaculele unei caracatiţe imense. Astronomii, aflaţi la începutul înţelegerii lumii electromagnetice în care trăim, îşi dau seama că spaţiul este umplut cu linii magnetice de forţă emise de către stele, şi că stelele mai mici sunt „împachetate” în interiorul unor câmpuri magnetice largi ale stelelor mai mari.

Se ştie că Pământul şi câmpul său magnetic acoperă câmpul magnetic al Lunii; Soarele şi câmpul său magnetic acoperă toate planetele care orbitează în jurul său. Stelele Sirius A şi B generează un câmp magnetic de un miliard de ori mai mare decât cel al Soarelui, putând astfel cuprinde acest sistem solar, precum şi multe alte sisteme. Acelaşi lucru e valabil şi pentru imensul câmp magnetic emis de steaua Betelgeuse.

Mayaşii şi armonia numărului 52

Hinduşii credeau încă din vremuri imemoriale că Pământul nu este altceva decât o fiinţă vie care este animată de „curenţi” spirituali. Învăţătorul tibetan Dhjwal Khul a scris nenumărate volume despre forţele şi emanaţiile pe care le întâlnim în spaţiul cosmic. Mayaşii care vorbeau de „razele ce ne penetrează din Cosmos”, aveau o înţelegere extraordinară al acestor realităţi, împreună cu uimitoarele cunoştinţe despre undele armonice şi teoria rezonanţei. Ei îşi bazau calendarul, neîntrecut nici de cele mai uimitoare super-calculatoare din ziua de azi, pe cifra 52, care ar fi în rezonanţă cu semnificaţiile majore ale lumii noastre.

Iată câteva exemple uluitoare legate de cifra 52 (cu câteva variaţii, în plus sau în minus), care ar putea să ne pună pe gânduri:

1) Perioada orbitală a Pământului (1 an de zile) este divizată în săptămâni, ale căror număr este de 52.

2) Betelgeuse are un ciclu care se repetă odată la 5,2-5,5 de ani.

3) Câmpul magnetic al Soarelui are un ciclu de 11 ani; la jumătatea ciclului, avem 5,5 ani.

4) Perioada orbitală al lui Jupiter este de 11,86 de ani (mijlocul acestui ciclu este la 5,93 de ani).

5) Perioada orbitală al celor două stele (Sirius A şi Sirius B – stele care la fel se presupune că influenţează electromagnetic Pământul) este de circa 50 de ani.

6) Distanţa de la Soare la steaua Betelgeuse este de 520 de ani lumină (52 x 10).

7) Distanţa de la Soare la steaua Antares (o altă super-gigantă, care se presupune, de asemenea, că ne influenţează electromagnetic) este tot de 520 de ani-lumină, numai că acest astru este situat în direcţia opusă, faţă de Betelgeuse. Nu-i aşa că-i intrigant ca Soarele nostru exact la jumătatea distanţei dintre cele mai mari stele super-gigant cunoscute până acum?)

Trebuie spus însă că, dacă am primi direct vibraţiile de la steaua Betelgeuse, viaţa pe Pământ n-ar mai putea exista aşa cum o cunoaştem noi. De fapt, fiecare câmp magnetic poate juca rolul unui amortizor al lumii noastre, ca un înveliş izolator care ne protejează de „pasiunea arzătoare” a acestei mari stele.

vibratii rezonatoriiCorpul eteric şi câmpul magnetic

Cercetări suplimentare au arătat faptul că ceea ce oamenii de ştiinţă au denumit câmpul magnetic, este sinonim cu ceea ce ocultiştii au denumit „corp eteric”. Dar ce reprezintă corpul eteric? Conform învăţăturilor străvechi, acest corp subtil este alcătuit din fibre fine întreţesute de materie de înaltă vibraţie, deasupra cărora trupul fizic, mai dens, este construit. Toate fiinţele vii posedă această reţea energetică, compusă din linii de forţă care unifică materia şi creează formele organizate. Întrucât filamentele sunt de natură electromagnetică în natură, atunci când o parte semnificativă din ele se intersectează, apar vârtejuri de energie. Aceste vârtejuri de curenţi magnetici atrag particulele, oferind astfel „schiţa” sau fundaţia pe care materia este clădită. Hinduşii numesc aceste mici vârtejuri „nadis”; atunci când un număr mai mare de linii de forţe se intersectează, apar chakrele, sau centrele polarizate de energie.

Putem rezona cu frecvenţele stelei Beltegeuse

Ce importanţă ar avea toate aceste lucruri pentru noi? Dacă Betelgeuse este „frecvenţa-mamă” pentru planul eteric, datorită influenţei sale magnetic enorme, am putea crea noi o vibraţie mai înaltă în corpurile noastre eterice, acordându-ne conştient pe frecvenţa sa? Se ştie principiul rezonanţei: dacă există două obiecte ce au aceeaşi vibraţie naturală, şi unul din obiecte emite un sunet, celălalt va începe să vibreze în acord cu el. Cunoaştem cazul a două violine care se află în aceeaşi încăpere, iar când unul din ele va începe să cânte, aceleaşi corzi vor începe să vibreze şi la cealaltă violină. Poate că Betelgeuse imprimă frecvenţa sa în tot materialul eteric din braţul Orion al galaxiei.  Dacă Betelgeuse oferă energie din câmpul său magnetic inclusiv nouă, atunci unii din noi deja rezonează cu frecvenţele sale înalte.

chakre cosmiceMeditaţii stelare pentru activarea chakrelor

Pornind de la premiza că sistemul energetic uman este modelat după marea fiinţă cosmică, descrisă în acest articol, s-ar putea ca fiecare din cele 7 chakre ale fiinţei umane să rezoneze cu câte o stea. Astfel, vizualizarea şi meditaţia cu oricare din aceste stele (Sirius, Soarele, Pleiadele, Carul Mare etc.) ar putea stimula chakra corespondentă din corpurile noastre eterice. De exemplu, dacă doriţi să vă deschideţi chakra inimii (anahata chakra), atunci faceţi meditaţii cu Soarele sau cu Betelgeuse; dacă doriţi să vă activaţi cea de-a şasea chakră (cel de-al treilea ochi), atunci meditaţi cu Sirius; dacă doriţi să vă activaţi de-a şaptea chakră, atunci folosiţi-vă de Carul Mare.

Fiecare din câmpurile magnetice în care locuim rezonează la o frecvenţă specifică, împărtăşind unica sa calitate ansamblului ceresc? Această întrebare şi multe altele din acest articol pot rămâne fără răspuns. Dar prin experimentare şi prin intuiţie, adevărul ne poate fi revelat. Dar stelele ne ghidează viaţa mai mult decât ne putem imagina!