Ceea ce urmează a avut loc în Rusia. Este întâmplarea unui bărbat perfect echilibrat, ponderat, care, aflându-se la 20 de kilometri de locuinţa sa, la nişte prieteni la care obişnuia să petreacă noaptea, are senzaţia unei nenorociri nedefinite şi renunţă să mai ramână peste noapte cum plănuise, ca să se-ntoarcă imediat acasă. Dar să urmărim cele spuse de el:
„Numele meu este Alexis Arboussoff, actualmente am 35 de ani, sunt perfect sănătos şi nu am avut niciodată halucinaţii de niciun fel. De altfel, am fost totdeauna sceptic în ceea ce priveşte viziunile şi presentimentele. Sunt proprietar şi locuiesc pe moşia mea. Mă ocup de gestionarea pământurilor mele, dar sunt şi administrator şi judecător teritorial în districtul Kolm, provincia Pskoff. Pe 19 aprilie, m-am dus în vizită la nişte prieteni ca să-i felicit cu ocazia Paştelui. Locuiau la 20 kilometri de domeniul meu şi deseori dormeam la ei peste noapte ca să mă-ntorc la mine, odihnit, a doua zi. Îmi propusesem să fac la fel şi de acea dată. Dar un sentiment nedefinit m-a împiedicat să rămân peste noapte şi, cu toate rugăminţile lor insistenţe, am plecat spre casă, chiar în seara aceea.
Tot drumul am fost tulburat; presentimentul unei nenorociri apropiate mă obseda. Totuşi, m-am liniştit puţin, când, ajuns la mine, am găsit-o pe mama jucând cărţi cu nişte prieteni. Mama avea 55 de ani şi suferea uneori de violente migrene, însă la întrebarea mea referitoare la acestea ea mi-a spus că acum o durea capul doar foarte vag. Înainte de a mă duce în camera mea, i-am urat noapte bună şi, în dormitor, n-am întârziat să mă cufund în somn. Odaia mea se afla destul de departe de cea a mamei mele.
Dimineaţa următoare m-am trezit însă tremurând tot şi cuprins de o transpiraţie rece. Avusesem o viziune. La 7,30 (ora precisă, fiindcă am privit imediat ceasul) am văzut-o clar pe mama apropiindu-se de patul meu. Ea m-a sărutat pe frunte şi mi-a spus: – Adio… eu mor… eu mor acum!
M-am ridicat imediat ca să mă duc în camera ei, când, deodată, am auzit un mare zgomot, persoane care se lamentau, fugeau. Camerista mamei s-a precipitat în domeniul meu, plângând şi strigând: – Domnule, doamna a murit! După spusele celor din casă, mama se sculase la ora 7 şi se dusese în camera celor mici. Şi-a sărutat nepoţica, apoi a revenit în camera ei, a îngenuncheat în faţa icoanelor pentru a-şi face rugăciunile de dimineaţă, aşa cum avea obiceiul. În momentul în care se prosterna în fata icoanelor a murit subit. Moartea a fost cauzată de o ruptură de anevrism, o moarte fulgerătoare. Decesul a survenit exact la 7,30, adică în clipa în care am avut viziunea”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Ceea ce urmează a avut loc în Rusia. Este întâmplarea unui bărbat perfect echilibrat, ponderat, care, aflându-se la 20 de kilometri de locuinţa sa, la nişte prieteni la care obişnuia să petreacă noaptea, are senzaţia unei nenorociri nedefinite şi renunţă să mai ramână peste noapte cum plănuise, ca să se-ntoarcă imediat acasă. Dar să urmărim cele spuse de el:
