Astronomii au descoperit un „Super Pământ” în apropierea noastră galactică, iar acesta ar putea fi vizibil în curând
Când astronomii au îndreptat pentru prima dată spectograful Habitable-Zone Planet Finder (HPF) către steaua pitică roșie GJ 251, aceștia nu au observat decât mici schimbări de culoare. După mai bine de 20 de ani de măsurători ale vitezei radiale, ei au descoperit ceva care a ieșit în evidență: o schimbare lentă, odată la 53,6 de zile, în lumina stelei, datorită unei planete cu o masă de doar 4 ori mai mare decât cea a Pământului, şi care orbitează în zona în care apa ar putea rămâne lichidă. Această planetă, GJ 251 c, se află la doar 18 ani-lumină distanță, suficient de aproape încât telescoapele viitoare ar putea să o fotografieze.
Steaua gazdă, GJ 251, se află în constelaţia Gemeni și strălucește la mai puțin de 2% din luminozitatea Soarelui. Este o stea pitică M3 – un astru mic și rece – cu o temperatură la suprafață apropiată de 3340K. Distanța sa de 5,58 parseci o face una dintre cele mai apropiate ținte pentru căutările de planete. Prima planetă descoperită în jurul ei, GJ 251 b, era deja cunoscută din observațiile anterioare, ea orbitând la fiecare 14 zile. Mai multe observatoare astronomice de pe Pământ au produs aproape o mie de observații pe parcursul a două decenii, pentru a fi observată şi cea de-a doua planetă.
GJ 251 c are o masă minimă de 3,8 mase terestre și orbitează la 0,196 unități astronomice de steaua sa, aproximativ jumătate din distanța dintre Mercur și Soare. Temperatura sa de echilibru este de aproximativ 216 grade Kelvin, similară cu cea a lui Marte. În jurul unei pitice reci precum GJ 251, acea orbită se află chiar în interiorul zonei locuibile. Planeta primește probabil aproximativ 40% din lumina Soarelui pe care o primește Pământul. Dacă ar avea o atmosferă de seră modestă, ar putea exista apă lichidă la suprafața sa.
Acest lucru face ca planeta să fie valoroasă din punct de vedere științific dintr-un motiv pe care puține altele îl pot egala. La doar 18 ani-lumină distanță, distanța sa proiectată față de stea pe cer este de 0,035 secunde de arc. Această mică diferență este suficient de mare pentru ca observatoarele de generație următoare să o poată observa.
GJ 251 c se alătură unui grup foarte mic de „super Pământuri” cunoscute care orbitează în zona de temperatură potrivită și sunt suficient de aproape pentru a fi studiate direct. Majoritatea exemplelor cunoscute, precum Proxima Centauri b sau Wolf 1069 b, se află în emisfera sudică sau în jurul unor stele extrem de active, ceea ce complică observarea. GJ 251, în schimb, este liniștită din punct de vedere magnetic. Vârsta sa de aproximativ 6,8 miliarde de ani sugerează că orice atmosferă ar fi avut timp să se stabilizeze.
Nimeni nu a fotografiat încă planeta; dar, când „Telescopul de 30 de Metri” sau „Telescopul Gigant Magellan” vor începe să funcționeze la sfârșitul acestui deceniu, GJ 251 va fi printre primele lor ținte de imagistică.
Dacă atmosfera sa poate fi observată, astronomii vor căuta amprente spectrale ale vaporilor de apă, dioxidului de carbon și metanului. Raporturile acestor gaze ar putea dezvălui dacă suprafața planetei este înghețată, temperată sau învelită la fel ca planetă Neptun. Modelele climatice sugerează deja că o atmosferă subțire de CO₂ ar putea menține temperaturile medii de suprafață aproape de punctul de îngheț al apei.
Echipa din spatele studiului își încheie raportul numind GJ 251 c drept „cel mai bun candidat actual pentru imagistica directă a unei planete terestre potențial locuibile din emisfera nordică”. Este o afirmație modestă, dar una care indică următorul pas în știința exoplanetelor: nu doar detectarea lumilor îndepărtate prin gravitația lor, ci chiar observarea lor.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Când astronomii au îndreptat pentru prima dată spectograful Habitable-Zone Planet Finder (HPF) către steaua pitică roșie GJ 251, aceștia nu au observat decât mici schimbări de culoare. După mai bine de 20 de ani de măsurători ale vitezei radiale, ei au descoperit ceva care a ieșit în evidență: o schimbare lentă, odată la 53,6 de zile, în lumina stelei, datorită unei planete cu o masă de doar 4 ori mai mare decât cea a Pământului, şi care orbitează în zona în care apa ar putea rămâne lichidă. Această planetă, GJ 251 c, se află la doar 18 ani-lumină distanță, suficient de aproape încât telescoapele viitoare ar putea să o fotografieze.
