Traian Vuia a fost un inventator român, pionier al aviației mondiale. În data de 18 martie 1906, a realizat unul din primele zboruri autopropulsate (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.
Înainte de realizarea acestui zbor, Vuia trimite proiectul său de avion cu motor Academiei de Științe de la Paris pe 16 februarie 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul, cât și procedura de decolare. Academia îi respinge proiectul cu motivația că ar fi prea utopic, cu mențiunea că: „Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis”. Adică „Numai o minte bolnavă poate concepe un aparat de zbor mai greu decât aerul!”
Interesant a fost că din comisie făcea parte și marele om de stat francez, Raymond Poincare (1860-1934). În stabilirea concluziilor de acest gen se întâmplă la fel și în zilele noastre. Oricum, se pare că frânarea evoluției științifice se constată în special la academii și instituții de profil, mai ales în regimurile totalitare, și nu în ultimul rând la savanți și așa-ziși specialiști. Este bine să nu uităm că savanții știu totul dar din păcate numai atât! În această idee gândirea nord-americană spune: „Pentru ceea ce este imposibil, acordați-mi mai mult timp””.