Cârnaţii, un deliciu încă de acum 5.000 de ani


carnatiAu şi carnaţii o istorie a lor? Au! Şi încă una foarte interesantă şi… apetisantă. Despre cârnaţi se crede că au reprezentat un deliciu încă de acum 5 000 de ani. Regele Sargon I (2350 – 2295 Î.Hr.) se afla, într-o zi, înconjurat de curteni la palatul său din Akkad. La un moment dat, spre el se îndreaptă o adevărată procesiune formată din sclavi cu privirile în jos, dar şi de înalţi dregători. În mijlocul lor, purtată cu grijă, se afla o tipsie de aur. Aşezând-o la picioarele regelui, unul dintre dregători spuse:
– O, stăpâne al meu, pentru prânzul de astăzi am adus un minunat dar!

Sargon privi cu atenţie. Mirosea îmbietor aşa că gustă. Îi plăcu de la început. Ba, chiar se apucă să mănânce cu poftă. întrebă:
– Ce-s ăştia?
– Cârnaţi! – sosi răspunsul.

Sumerienii pregăteau amestecul din carne de vită şi porc pe care, apoi, îl băgau într-un maţ de animal. Apoi, acesta era sărat şi afumat, astfel că putea fi păstrat vreme îndelungată. Babilonienii s-au „molipsit” şi ei. Nu numai că vor folosi clasicii cârnaţi, dar vor şi îmbunătăţi reţeta introducând diferite „ierburi”.

În Grecia şi în Imperiul Roman, carnaţii erau consumaţi numai de conducătorii de oşti şi de patricieni. Nici pe ilustrul Homer carnaţii nu l-au lăsat indiferent. Aminteşte de ei atunci când Ulisse şi ai săi au ajuns pe insula Lotofagilor. Ba, în secolul V î. Hr., poetul grec Epi-charmus compune comedia… „Cârnatul„!


DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.