Un craniu din secolul al IX-lea, cu o deschidere chirurgicală, sugerează că vikingii făceau operaţii intracraniene în urmă cu 1.200 de ani
O groapă puțin adâncă sub un deal străvechi din Cambridgeshire a scos la iveală o descoperire neașteptat de modernă: un tânăr din secolul al IX-lea al cărui craniu poartă semnul inconfundabil al unei intervenții chirurgicale. Rămășițele au fost descoperite în timpul unei săpături de antrenament efectuate de studenții de la Universitatea din Cambridge la castrul Wandlebury din epoca fierului. Printre o colecție sumbră de oase dezarticulate și corpuri îngropate în grabă se afla un craniu cu o deschidere ovală de aproximativ 3 cm, o gaură făcută intenționat și aproape sigur în timp ce individul era în viață.
Bărbatul avea între 17 și 24 de ani. Ceea ce îl diferențiază însă chiar înainte de dovezile chirurgicale este statura sa extraordinară. Având o înălțime de aproximativ 1,96 metri, el ar fi fost mai înalt decât majoritatea bărbaților din epoca sa, când înălțimea medie era mai apropiată de 1,75 metri. Această înălțime neobișnuită ar putea deține cheia pentru a înțelege gaura din craniul său.
Potrivit lui Trish Biers, curator al Laboratorului Duckworth de la Cambridge, oasele lungi ale scheletului prezintă modele distincte de creștere. Aceste caracteristici sunt compatibile cu producția excesivă de hormon de creștere, posibil declanșată de o tumoră care afectează glanda pituitară. O astfel de afecțiune poate duce la creșterea presiunii intracraniene – și la dureri de cap groaznice. Se crede că deschiderea din craniu este rezultatul trepanației din secolul al IX-lea – o practică chirurgicală antică în care o secțiune din craniu este îndepărtată pentru a ameliora presiunea sau a trata simptome neurologice precum convulsii sau dureri cronice. Deși trepanația este documentată în contexte preistorice și clasice, apariția sa într-un mormânt din Marea Britanie este uluitoare.
Dacă interpretarea este corectă, acest tânăr a fost supus unei proceduri craniane controlate menite să-i ușureze suferința. Scopul – reducerea presiunii din interiorul craniului – reflectă principiile aplicate și astăzi în neurochirurgia modernă.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
O groapă puțin adâncă sub un deal străvechi din Cambridgeshire a scos la iveală o descoperire neașteptat de modernă: un tânăr din secolul al IX-lea al cărui craniu poartă semnul inconfundabil al unei intervenții chirurgicale. Rămășițele au fost descoperite în timpul unei săpături de antrenament efectuate de studenții de la Universitatea din Cambridge la castrul Wandlebury din epoca fierului. Printre o colecție sumbră de oase dezarticulate și corpuri îngropate în grabă se afla un craniu cu o deschidere ovală de aproximativ 3 cm, o gaură făcută intenționat și aproape sigur în timp ce individul era în viață.
