Vulcanul Santiguito a expulzat în atmosferă nisip şi cenuşă, luni 26 aprilie 2010, peste o mare parte din Guatemala de Vest, într-o neobişnuită şi violentă formă, arată Institutul seismologic naţional. Institutul afirmă că vânturile au purtat cenuşa vulcanică în direcţia nord-est, la 2,5 km deasupra pământului, către provincia Quetzaltenango, aflată la 206 km vest de capitala ţării. Norul de cenuşă s-a răspândit peste 6 provincii ale ţării, existând frica de pagube asupra recoltelor. Tot ca urmare a acestui nor de cenuşă, şcolile s-au închis în trei provincii. Cea mai violentă erupţie a vulcanului Santiguito a avut loc în anul 1929, atunci când 2.500 de persoane au fost omorâte.
Aceasta este ştirea. Am subliniat cuvintele „neobişnuită” şi „violentă” pentru a arăta caracterul excepţional al acestei erupţii. Pe de altă parte, Guatemala este un stat care se află în sudul Mexicului, deci în America Centrală. Prea multe evenimente au avut loc în ultima perioadă în zona aceasta: devastatorul cutremur din Haiti, cutremurul din Chile şi acum erupţia acestui vulcan. Dacă mai adăugăm erupţiile vulcanilor islandezi, putem trage concluzia că Pământul se află pe un butoi de pulbere. De ce? Ce se întâmplă cu noi?
Citim o ştire, aparent banală, de pe site-ul The Sidney Morning Herald (Australia):
