Printre istoricii români, au existat mari controverse cu privire la monoteismul sau politeismul geto-dacilor: credeau geto-dacii într-un singur zeu sau în mai mulţi? Vasile Pârvan (1882-1927), mare istoric şi arheolog român, dar în acelaşi timp şi idealist, precum şi animat …
Acum câteva zile propuneam în acest articol (https://www.lovendal.ro/wp52/intr-o-lucrare-germana-din-secolul-al-xvii-lea-teritoriul-tarii-noastre-e-numit-dacia-propun-ca-patria-noastra-sa-aiba-numele-de-dacia-si-nu-romania/) ca România să se numească Dacia, din moment ce, în secolele XVII-XVIII-lea, atât locuitorii patriei noastre, cât şi străinii cunoşteau acest teritoriu sub numele de „Dacia”. În secolul al XIX-lea, când s-a …
Adrian Secureanu ne vorbeşte despre un triunghi misterios pe teritoriul Carpaţilor Meridionali. Să-l ascultăm: Sub megaliţii Carpaţilor, există o altă lume. Poate că energia extraordinară care a fost măsurată în aceste locuri este un semn al unei întâlniri ce durează …
Se ştie că dacii erau în antichitate mari crescători de albine. Pe de altă parte, se mai ştie că lingviştii noştri, dar şi alţi lingvişti, presupun că marea majoritate a cuvintelor din limba română provin din limba latină, iar altele …
Trei pietre de mormânt, de marmoră, cu inscripţii în limba grecească, se află în interiorul bisericei Golia din Iaşi, din care una cuprinde epitaful Domniţei Sultana Racoviţă, cu data 1753. Sultana Racoviţă era soţia domnitorului Mihail Racoviţă. Această piatră de …
Citesc câteva fragmente din scrisoarea deschisă pe care istoricii din Alba Iulia o trimit împotriva „dacologilor extremişti” şi care a fost publicată pe site-ul historia.ro: „Periodic suntem bombardaţi, prin emisiuni gen Naşul şi Dan Diaconescu în direct, sau prin publicaţii …
Afirmaţia prin care se susţine că populaţia Daciei era creştină încă dinaintea creştinismului nu trebuie luată doar ca simplă aserţiune, ci ca o recunoaştere de facto că pricipalele percepte religioase, precum şi modul de viaţă al geto-dacilor, iar apoi al …
Într-un articol intitulat „Miraculoasa lume a tracilor”, apărut în revista „Magazin istoric” – anul VI, nr. 8 (65), august 1972 – academicianul Emil Condurachi scria printre altele: „Elementul cel mai de seamă în rezolvarea problemei originii tracilor îl constituie faptul …
Materialul lingvistic cu certitudine trac este încă relativ sărac. Dar chiar şi cercetarea acestui material — prin metoda comparativă — poate duce la rezultate uneori surprinzătoare privind limba geto-dacă şi mai alesii moştenirea românească. Până astăzi singura inscripţie sigur dacă …
Ţin să precizez încă de la bun început (ca să nu fie probleme de interpretare) că ideile principale din articolul de mai jos nu sunt ale mele, ci ale unui istoric ungur, pe nume Sandor Balogh. Ştiu, majoritatea românilor sunt …
