Secretele Kremlinului au fost descoperite în anul 1934? Documente neștiute de la împăratul Napoleon

Într-un cotidian românesc din anul 1934, am întâlnit următoarea știre interesantă:

– Ziarele engleze au publicat acum câtva timp o ştire senzaţională: într-un zid ruinat al Kremlinului a fost găsită o casetă de fier cu documente secrete ale împăratului Napoleon Bonaparte.

– Această descoperire a readus în actualitate, la Moscova, vechile legende care circulă în jurul Kremlinului. Se spune că în Kremlin există un oraş subteran, în care Ivan cel Groaznic a ascuns comori imense: aur, pietre scumpe, documente preţioase şi manuscrise rare, unele din antichitate. Legenda aceasta e foarte veche şi a trecut totdeauna numai drept… legendă.

– Însă, în anul 1924, profesorul de arheologie Ignaz Stelecki a cerut guvernului sovietic să-i dea voie să verifice legenda aceasta. Stelecki a început săpături in Kremlin și a descoperit, în adevăr, în anii următori, un gang subteran care duce probabil la ascunzătorile secrete ale lui Ivan cel Groaznic.

– Constructorul Kremlinului a fost arhitectul italian Fiorarenti din Bologna, căruia i s-a luat vederea din ordinul lui Ivan. Istoria povestește că această barbarie a fost comisă pentru ca Fiorarenti să nu mai poată construi o a doua minune ca palatul Kremlinului. Dar realitatea pare să fie alta. Arhitectul italian a fost orbit pentru ca să nu poată trăda locul unde şi-au ascuns ţarii ruşi comorile. În orice caz, e sigur că nu s-au descoperit nici până astăzi toate secretele Kremlinului.

– Un cronicar rus din 1700 notează undeva că Kremlinul e plin de ascunzători secrete, în care nu se poate pătrunde, fiindcă sunt apărate prin uși grele de fier, al căror mecanism de deschidere e foarte complicat.

– Istoricul Zabelin povesteşte că în 1724 un anume Osipov i s-a prezentat lui Petru cel Mare oferindu-se să găsească ascunzătorile subterane, pline de comori. Osipov pretindea a şti exact totul, graţie legăturilor familiei sale cu lacheii de la Curte, care îşi transmiseseră din tată un fiu secretele Kremlinului. Ţarul i-a pus la dispoziţie lui Osipov un pluton de soldaţi, dar săpăturile nu au dat niciun rezultat.

– În cele din urmă, arhitecţii ruşi, temându-se ca temelia Kremlinului să nu sufere de pe urma acestor săpături, au interzis săpăturile.

– Când a cucerit Moscova, împăratul francez Napoleon s-a interesat și el de aceste comori subterane, dar nici săpăturile ordonate de Napoleon n-au dus la niciun rezultat. Obligat să se retragă, Napoleon a ascuns într-un zid al Kremlinului o casetă de fier cu documente pe care nu le putea lua cu el. Aceste documente au fost descoperite astăzi de profesorul Stelecki şi predate unei comisii, care va examina conţinutul istoric.

– Cu această ocazie, s-a aflat că profesorul Stelecki a descoperit, în cursul săpăturilor pe care le continuă de ani de zile, importante manuscrise autografe ale lui Cicero, Livius și Tacitus. Aceste manuscrise făceau parte din biblioteca pe care a primit-o în dar Ivan cel Groaznic de la tatăl său.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.