Robert Schumann, compozitor faimos, dar mort de…inaniţie!
Robert Schumann (1810-1856) a fost unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăţi a secolului XIX. Totul a început în februarie 1854, cu dureri la o ureche şi migrene care nu cedau la nimic: Schumann se plângea că i se „scormoneşte în creier”. Urmară halucinaţii auditive obsesive, şi, o dată cu ele, instalarea treptată a demenţei, de care era perfect conştient. Crizele, multe noaptea, îi terorizau pe cei din jur.
Suferea atât de cumplit, încât a încercat să se sinucidă aruncându-se în Rin. Atunci ceru el însuşi să fie internat într-o casă de sănătate, la Endenich. Acolo, treptat, mintea i se întunecă, iar puterile îl părăsiră. Refuza hrana şi lucra fără odihnă ca să pună în ordine alfabetică numele oraşelor găsite într-un atlas… Uneori se aşeza la pian, şi mâinile sale care tremurau făceau să izbucnească sonorităţi înspăimântătoare. Din când în când, creierul său bolnav avea străfulgerări de luciditate care-i făceau şi mai mare disperarea, după cum mărturisesc aceste ultime cuvinte adresate Clarei: „Clara mea, ştiu…”
Cu două zile înaintea sfârşitului, Clara veni împreună cu Brahms să-l vadă: „L-am văzut; era între 6 şi 7 seara. Mi-a zâmbit şi m-a sărutat cu o tandreţe nemărginită. Deja nu-şi mai putea controla membrele, nu-şi mai putea întinde mâna spre mine. Niciodată n-am să uit asta… tot ce am îndurat de când s-a smuls de lângă mine, acum doi ani şi jumătate, fără o vorbă de rămas-bun, tot ce am suferit în tăcere la picioarele lui, toate astea aproape nici nu mai contau, căci cel puţin aveam din când în când o privire a lui, tulbure, desigur, dar nespus de blândă.”
Pe 29 iulie, Clara şi Brahms veniră din nou. După-amiază, după plecarea lor, singur, Schumann se stinse.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Robert Schumann (1810-1856) a fost unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăţi a secolului XIX. Totul a început în februarie 1854, cu dureri la o ureche şi migrene care nu cedau la nimic: Schumann se plângea că i se „scormoneşte în creier”. Urmară halucinaţii auditive obsesive, şi, o dată cu ele, instalarea treptată a demenţei, de care era perfect conştient. Crizele, multe noaptea, îi terorizau pe cei din jur.
