O echipă de oameni de știință chinezi a creat un robot „Frankenstein” care funcționează cu un minuscul creier uman, într-o realizare tehnică fără precedent, dar care a stârnit controverse din cauza problemelor etice.
Robotul lucrează cu un „organoid cerebral” crescut în laborator, cu o masă de celule și un cip de computer care interacționează cu sistemul nervos al creierului. A fost descris ca un „creier cu microcip”, care funcționează ca un creier uman folosind senzori și un algoritm de Inteligență Artificială (AI) care îi spune robotului să se miște, să ridice obiecte și să evite obstacolele. Echipa susține că creierul prezintă semne de inteligență similare cu cele ale creierului uman, prin mișcarea autonomă a membrelor sale.
Echipa de oameni de știință chinezi a folosit celule stem – un tip de celulă care formează țesut cerebral în organism – pentru a construi creierul. L-au asociat cu un microcip de computer care transmite instrucțiuni către corpul robotului.
Oamenii de știință de la Universitatea Tianjin au creat mașina folosind interfețe creier-calculator (BCI) care combină semnalele electrice emise de un creier cu cipuri de computer. Această interfață este același sistem folosit pentru a crea microcipul Neuralink al lui Elon Musk, care a fost implantat în creierul unui pacient uman, permițându-i acestuia să controleze un computer cu ajutorul minţii. Dispozitivul lui Neuralink funcționează cu un cip personalizat în interiorul implantului care procesează semnale și le transmite către un computer printr-o conexiune Bluetooth standard.
Pentru a-și crea „mașina vie”, echipa a folosit celule stem pluripotente – un tip de celulă care există în dezvoltarea embrionară timpurie – pentru a forma organoizi care s-au împărțit în diferite tipuri de celule găsite în creier, inclusiv în țesuturi, a explicat Ming Dong, autorul principal al studiului. Organoizii sunt mici culturi de țesuturi tridimensionale, auto-organizate, făcute din celule stem. Aceste culturi pot fi create pentru a reproduce o mare parte din complexitatea unui organ sau pentru a exprima anumite aspecte ale acestuia, cum ar fi producția exclusivă a anumitor tipuri de celule.
Când organoizii au fost grefați în creier, aceștia au stabilit o conexiune funcțională după ce au fost tratați cu ultrasunete de intensitate scăzută. Stimularea cu ultrasunete de joasă intensitate regenerează țesuturile umane pentru a forma neuroni care trimit mesaje din creier și permit robotului să se miște în mod autonom. Transplanturile de organoizi cerebrali sunt considerate o strategie promițătoare pentru a restabili funcția creierului prin înlocuirea neuronilor pierduți și reconstruirea circuitelor neuronale.
Cercetarea este încă în stadiile incipiente de dezvoltare și rămâne neclar dacă organoizii ar putea fi folosiți într-o zi pentru a repara sau reconstrui țesutul cerebral deteriorat.
Sursa: scmp.com