O nouă manipulare anti-creştină: „Agora” (2009), filmul despre filozoafa Hypatia


N-aţi văzut până acum filmul „Agora” din 2009 al regizorului spaniol Alejandro Amenabar, despre viaţa marei filozoafe a antichităţii, Hypatia? Păcat! Ar trebui să-l vedeţi dintr-un singur motiv: el este o mostră de falsificare a istoriei cum rar mi-a fost să văd vreodată.

Să începem mai întâi în a citi cronica oficială a filmului:

„În secolul 4 după Hristos, faimoasa astrologa, filozofa şi învăţată Hypatia din Alexandria le împărtăşeşte discipolilor ei din cunoştinţele sacre ale Egiptului antic. Viaţa poporului egiptean se schimba însă pentru totdeauna atunci când Egiptul intră sub dominaţia Imperiului Roman, iar creştinii dărâmă statuile idolilor păgâni şi templele închinate acestora, fac cunoscute tuturor învăţăturile biblice şi încearcă să implementeze prin violenţă religia creştină.

Luptându-se cu disperare să salveze vechile valori ale lumii egiptene şi mai cu seamă comoară de învăţătura conţinută de celebra bibliotecă din Alexandria, Hypatia este ajutată de către credinciosul ei sclav Davus, care este prins în capcană între iubirea faţă de frumoasa lui stăpână şi oportunitatea de a-şi redobândi libertatea prin intermediul creştinismului, precum şi de către foştii ei discipoli Synesius şi Orestes, primul devenit episcop, iar cel de-al doilea prefect al oraşului.

Chiar atunci când este pe punctul de a-şi demonstra teoria potrivit căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui urmând o traiectorie elipsoidală, Hypatia cade victima răzbunării nemiloase a creştinilor, care nu o iartă pentru refuzul ei categoric de a se converti.”

Aţi priceput ideea principală a filmului? Creştinii şi creştinismul reprezintă elementul cel mai negativ din întreaga istorie, ei omorând fără milă o biată filozoafă şi femeie de ştiinţă! Dar ce povestire falsă! Şi de ce spun asta? Pentru că subiectul filmului s-a bazat exclusiv pe cartea istorică a lui Edward Gibbon „Declinul şi căderea Imperiului Roman”, o operă cu un profund caracter anti-creştin. Să mai amintim oare că istoricul englez Gibbon (1737-1794) a fost un mare mason celebru?

Poate că scena cea mai emoţionantă a filmului este aceea în care Hypathia (ca o „sfântă a ştiinţei”) îşi strângea disperată pergamentele din Biblioteca Alexandriei, înainte ca ea să fie invadată de „creştini isterici” ce ar fi vrut să ardă toate „comorile ştiinţifice ale antichităţii”. Biblioteca din Alexandria a fost într-adevăr arsă din temelii, dar nu către gloatele creştine de la începutul sec. V d.Hr., ci de către oştile lui Iulius Cezar cu vreo 40 de ani înainte ca Iisus să se fi născut. Un templu al zeului Serapis a fost construit pe locul vechii biblioteci, şi e posibil ca la începutul sec. V d.Hr. să fi existat şi unele pergamente. Într-adevăr, se pare că acel templu a fost distrus de creştinii furioşi, dar numai ca răspuns la profanările păgâne faţă de casele creştine de rugăciune. Să fiu bine înţeles: acea reacţie violentă a creştinilor nu se justifică, atât timp cât Iisus Hristos a spus „iubiţi-vă duşmanii”, dar a insista că nişte creştini fără milă şi fără minte au distrus un mare centru al civilizaţiei antice este o minciună fără margini. În vremurile acelea, Alexandria nu mai era centrul mondial de altădată, fiind în continuă decădere.

Şi mai mult decât atât…Hypatia, din păcate, s-a găsit în mijlocul luptei dintre două figuri puternice din Alexandria, Oreste, şeful autorităţii civile şi episcopul Cyril, şeful creştinilor. Hypatia a fost ucisă ca răzbunare pentru uciderea unor suporteri de-ai lui Cyril de către agenţii lui Oreste. Desigur, crima şi violenţa nu este justificată în rândul celor care se intitulează creştini, dar a prezenta această întâmplare pur politică drept o bătălie dintre o raţiune bună şi o religie rea reprezintă un punct de vedere total greşit.

În plus, în filmul „Agora”, Hypathia a fost prezentată mai mult ca un astronom, însă această femeie remarcabilă este cunoscută mai ales pentru că era o adeptă ferventă a filozofiei neoplatoniste. Ceea ce se uită e faptul că mari teologi creştini (Augustin, Ambrozie, Origen) – toţi erau avocaţi proeminenţi ai neoplatonismului. Aşadar, a o înfăţişa pe Hypatia drept o campioană a înţelepciunii, faţă de creştini (prezentaţi în film doar ca nişte adevăraţi sălbatici cu barbă) este de-a dreptul revoltător.

În rest, să auzim numai de bine! Trăiască manipularea cinematografică!

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock