O nouă enigmă istorică: Cuza a ajuns domnitor al României cu ajutorul fanarioţilor greci!?

5.925 vizualizari

Zilele trecute am primit un email de la o persoană interesată în genealogia familiei Cuza, cea care l-a dat pe binecunoscutul domnitor Al.I.Cuza. Informaţiile pe care le veţi citi în continuare sunt rare, iar problema pe care o voi ridica este una legitimă.

Precum istoria ne învaţă, Alexandru Ioan Cuza a fost ales pe 5 ianuarie 1859 domn al Moldovei, în casa unde se află astăzi actualul Muzeu de Istorie Naturală din Iaşi. Peste câteva săptămâni, Cuza fu ales domn la Bucureşti şi de către boierii munteni, altfel că el deveni domnitorul Principatelor Unite. Totuşi, dacă ne uităm la ascendenţii lui Cuza, ajung să-mi pun unele întrebări. Iar eu cum nu cred în coincidenţe…

Mama lui Cuza, Sultana Cozadini (moartă în 1865), căsătorită cu spătarul Cuza, provenea din familia Scanavi. Deşi Cuza părea a fi un domnitor din „boierii pământeni”, totuşi, străbunicul său, Scanavi, avea origini fanarioate „sănătoase” (ca să zic aşa). O mătuşă de-a domnitorului (Mărioara Scanavi) s-a măritat cu Nicolae Mavrogheni, domnitorul fanariot al Ţării Româneşti. Tot o altă mătuşă de-a lui Al.I.Cuza, Elena Scanavi, s-a căsătorit cu un alt domnitor fanariot celebru, Ioan Caragea Vodă, cel care fugi în 1818 din ţară cu o mare parte din averea naţiunii.  Toate aceste elemente îmi sugerează faptul că alegerea lui Cuza ca domnitor în 1859 n-a fost chiar întâmplătoare şi poate că puterea fanariotă nu era deloc decăzuta nici măcar la mijlocul secolului al XIX-lea, deşi prin cărţile de istorie ni se spune că Fanarul s-a prăbuşit după revoluţia de la 1821.

Iată şi micul arbore genealogic al familiei Scanavi, familia bunicii lui Al.I.Cuza, realizat în exclusivitate şi premieră de către mine:

Încă o dată, se dovedeşte că istoria nu e niciodată întâmplătoare…