Misterul sculpturilor gigantice din Insula Paştelui au fost rezolvate de un navigator francez încă din 1786! Nu l-a citit nimeni?

Am început să citesc aseară „Jurnalul de călătorie” al navigatorului francez La Perouse, cel care a întreprins o călătorie în jurul lumii, pe apele mării, la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Şi am ajuns în aprilie 1786, atunci când echipajul navigatorului francez a ajuns în celebra Insulă a Paştelui.

Insula Paştelui ocupă un loc important în enigmele contemporane ale umanităţii, în special datorită sculpturilor uriaşe (ce reprezintă capete de oameni). Cum au fost realizate, de cine şi cu ce modalităţi tehnice? – sunt câteva din întrebările pe care mulţi şi le pun. Însă, nu la fel de impresionat de aceste sculpturi a fost şi La Perouse, şi, citind jurnalul său, am putea afla chiar unele din răspunsurile la aceste enigme.

Iată câteva fragmente din „Jurnalul de călătorie”:

* Dl. Forster este de părere că aceste sculpturi sunt opera unui popor mult mai numeros decât cel care există azi, dar părerea sa nu mi se pare întemeiată. Cea mai mare dintre sculpturile primitive de pe aceste platforme, pe care le-am măsurat noi, este de o înălțime ce nu întrece 14 picioare şi 6 degete (aproximativ 4,5 metri), are 7 picioare și 6 degete lățime la umeri, o grosime de 3 picioare la mijloc, o lățime de 6 picioare și o grosime de 5 picioare la bază. Cred că aceste sculpturi ar putea fi opera generației actuale, care, după părerea mea, se ridică, fără a exagera, la vreo 2 000 de suflete.

* De o mărime colosală, adevărate mărturii ale stării de înapoiere a băștinașilor în domeniul sculpturii, sculpturile sunt lucrate într-o piatră vulcanică, cunoscută de naturaliști sub denumirea de lapillo, piatră atât de moale și ușoară încât unii ofițeri ai căpitanului Cook au crezut că era artificială și că ar fi un fel de mortar întărit la aer. Mai rămâne doar de explicat cum de au izbutit oamenii să ridice, fără niciun punct de sprijin, o greutate atât de mare; noi avem însă convingerea, după cum am spus, că este vorba de o piatră vulcanică foarte ușoară și că, așa cum a arătat căpitanul Cook, greutăți asemănătoare, ba chiar mult mai mari, pot fi urnite din loc și ridicate de cel mult o sută de oameni, dacă aceștia folosesc pârghii de 5 sau 6 stânjeni, sprijinite pe bolovani. Față de această explicație, miracolul dispare: piatra lapillo rămâne o creație a naturii, și nu un produs artificial.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.