Rene Descartes (1596 – 1650), cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filozof și matematician francez. El a fondat liniile mari ale științei noi sub forma matematicii universale, a reformat algebra, a fondat o nouă geometrie, numită „geometrie analitică”. Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea calculului algebric pentru studiul proprietăților geometrice ale figurilor, ceea ce a condus la apariția geometriei analitice. Totodată, el a fost primul care a introdus utilizarea numerelor negative.
În lucrarea sa capitală ” Discours de la methode “, apărută în iunie 1637 la Leyde în Olanda, este inserată următoarea maximă a sa: ” Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum ” (Mă-ndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist).
După cum s-a anunţat la vremea respectivă, Descartes a murit de pneumonie la începutul anului 1650, în timp ce se afla la curtea reginei Suediei, Cristina. Boala a început cu frisoane, febră mare şi dureri puternice în piept; simptomele tipice ulterioare fiind tusea, respiraţia greoaie, expectoraţii de culoarea ruginei.
Dar, în scrisoarea trimisă de medicul de la Curte, Johann van Wullen, unui coleg olandez, boala filozofului este prezentată cu totul altfel: „În primele două zile a dormit profund. Nu a luat nimic, nu a mâncat, nu a băut, nu a luat doctorii. În zilele a treia şi a patra n-a dormit şi a fost agitat, dar tot n-a mâncat şi n-a luat doctorii. În ziua a cincea am fost chemat la patul lui, dar Descartes nu a vrut să fie tratat de mine. Întrucât era evident că nu mai avea mult de trăit, nu am insistat. După zilele a cincea şi a şasea, s-a plâns de ameţeli şi de arsuri interne. În ziua a opta – sughiţuri şi vomă neagră. Apoi, respiraţie neregulată, priviri rătăcite, toate semnele morţii. În ziua a noua, starea lui s-a înrăutăţit şi mai mult. În ziua a zecea, dimineaţa devreme, şi-a încredinţat sufletul în mâinile Domnului.”
Această descriere a bolii fatale a lui Descartes se potriveşte, de fapt, cu descrierea simptomelor otrăvirii cu arsenic mult mai bine decât cu cea a simptomelor pneumoniei. Dacă e să dăm crezare scrisoarii lui van Wullen, e posibil ca Descartes să fi fost asasinat.
