Misterioşii pigmei sau pitici – războinicii şi gărzile de corp ale mai multor regi! Ei au fost pomeniţi chiar şi în Biblie ca fiind „viteji”!
În multe articole am tot discutat despre prezenţa uriaşilor în trecutul omenirii. Dar, în antichitate şi Evul Mediu au existat şi neamuri de pigmei misterioşi. De exemplu, într-un eseu cu privire la cartea „Pigmeii din vechime” a lui Tyson, publicat la Londra în 1894, profesorul Windle din Birmingham, remarcă faptul că un neam de pitici furniza cei mai buni războinici şi gărzi de corp aflaţi în slujba mai multor regi. Tyson a întreprins un studiu extensiv asupra neamurilor de pitici şi îl citează pe istoricul grec Ctesias: „În India de mijloc se află oameni negri, numiţi pigmei, care vorbesc aceiaşi limbă ca şi ceilalţi indieni… Dintre aceşti pigmei, regele Indiei are trei mii în serviciul său; căci sînt arcaşi foarte pricepuţi”. Şi adaugă: „Se pare că în Persia, lângă lacul Zerrah, au existat triburi de Negrito (pigmei negri), care sunt probabil autohtoni şi s-ar putea să fi format istorica gardă neagră a anticilor regi ai Susaniei”.
Lucrarea originală a lui Tyson, a cărei prefaţă a fost întocmită de Windle, a fost scrisă în secolul al XVII-lea, în 1699. După ce atrage atenţia asupra remarcilor lui Ctesias, adaugă: „Talentonius şi Bartholine cred că ceea ce relatează Ctesias despre pigmei, şi anume că erau foarte buni arcaşi, este foarte bine ilustrat de acest text din Iezechiel”. Respectivul text din Iezechiel apare astfel în Biblia regelui Iacob: „Fii Arvadului împreună cu oştirea ta stăteau împrejur pe zidurile şi în turnurile tale se aflau oameni viteji [Gammadimii]…” Dar în Bibliile din 1572 şi 1575 nu apar „Gammadimi“, ci Pigmenieni“.
Într-o altă lucrare de specialitate aflăm următoarele:
„Fenlanderii( un neam ce trăia înainte de celţi) erau mici, dar puternici, pricepuţi şi buni înotători; ei trăiau din vânătoare şi pescuit. În secolul al XI-lea, Adam din Bremen ne descrie descedenţii acestui neam: „Aveau capete mari, feţe plate, nasuri turtite şi guri mari. Trăiau în peşteri săpate în stânci, pe care le părăseau în timpul nopţii pentru a comite fapte sângeroase”. Celtii şi mai târziu cei de neam germanic, atât de înalţi şi puternici, cu greu îi puteau considera pe aceşti omuleţi fiinţe umane. Trebuie să-i fi privit ca pe nişte creaturi stranii, misterioase. Şi când aceşti negri sau fenlanderi au trăit timp de mai multă vreme ascunşi, de frica noilor oameni, în grotele lor, mai ales atunci când au decăzut, sărăcind, sau au murit, au fost transformaţi, de imaginaţia visătorilor germani, în fiinţe misterioase – un fel de stafii sau zei”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Un comentariu la „Misterioşii pigmei sau pitici – războinicii şi gărzile de corp ale mai multor regi! Ei au fost pomeniţi chiar şi în Biblie ca fiind „viteji”!”
În multe articole am tot discutat despre prezenţa uriaşilor în trecutul omenirii. Dar, în antichitate şi Evul Mediu au existat şi neamuri de pigmei misterioşi. De exemplu, într-un eseu cu privire la cartea „Pigmeii din vechime” a lui Tyson, publicat la Londra în 1894, profesorul Windle din Birmingham, remarcă faptul că un neam de pitici furniza cei mai buni războinici şi gărzi de corp aflaţi în slujba mai multor regi. Tyson a întreprins un studiu extensiv asupra neamurilor de pitici şi îl citează pe istoricul grec Ctesias: „În India de mijloc se află oameni negri, numiţi pigmei, care vorbesc aceiaşi limbă ca şi ceilalţi indieni… Dintre aceşti pigmei, regele Indiei are trei mii în serviciul său; căci sînt arcaşi foarte pricepuţi”. Şi adaugă: „Se pare că în Persia, lângă lacul Zerrah, au existat triburi de Negrito (pigmei negri), care sunt probabil autohtoni şi s-ar putea să fi format istorica gardă neagră a anticilor regi ai Susaniei”.
Un comentariu la „Misterioşii pigmei sau pitici – războinicii şi gărzile de corp ale mai multor regi! Ei au fost pomeniţi chiar şi în Biblie ca fiind „viteji”!”