Mister istoric rezolvat: cei 50.000 de soldaţi dispăruţi ai armatei persane conduse de Cambyses al II-lea
Rămăşiţele unei măreţe armate persane, despre care istoria spune că ar fi pierit, în anul 525 î.Hr., înghiţită de o devastatoare furtună de nisip în vestul deşertului egiptean, au fost recent localizate. Astfel este rezolvat unul dintre cele mai mari şi mai controversate mistere ale lumii arheologice.
Părintele istoriei, Herodot, a scris despre o armată de 50.000 de persani care, în timpul unei călătorii din anul 525 î.Hr. prin deşertul egiptean, a dispărut misterios, nemaiauzindu-se nimic de ea… până acum. Doi cercetători italiani au declarat că sute de oseminte recent descoperite în sălbăticia dezolantă a Saharei ar putea fi rămăşiţele măreţei armate. Arme din bronz, o brăţară de argint, un cercel şi sute de oase omeneşti au fost dezgropate în deşertul egiptean în cadrul expediţiei arheologice conduse de fraţii Alfredo şi Angelo Castiglioni. Dacă se va dovedi faptul că, într-adevăr, este vorba de armata pierdută a regelui persan Cambyses al II-lea, ar putea însemna rezolvarea unuia dintre cele mai importante mistere ale istoriei.
Potrivit istoricilor, cei 50.000 de războinici au pierit până la ultimul în timpul unei furtuni de nisip cataclismice, în anul 525 î.Hr. „Am găsit prima dovadă arheologica a unei povesti aparţinând istoricului grec Herodot”, a relatat, mândru, pentru Discovery News, Dario Del Bufalo, membru al expediţiei. Din cauză că nu se găsise niciodată vreo urmă cât de neînsemnată care să confirme că ghinioniştii luptători au existat cu adevărat, savanţii au început, încet-încet, să se îndoiască de apartenenţa la realitate a poveştii marelui istoric.
Astăzi, doi arheologi italieni de top, gemenii Angelo şi Alfredo Castiglioni, susţin că ar fi găsit dovezi de necontestat ce susţin istorioara lui Herodot – armată persană a pierit, într-adevăr, înghiţită de o devastatoare furtună de nisip. În timp ce inspectau zona, cercetătorii au dat peste un vas de lut pe jumătate îngropat în pământ, alături de care se aflau şi câteva rămăşiţe umane. Apoi cei doi fraţi au zărit o formaţiune stâncoasă cu o lungime de 35 de metri, o înălţime de 1,8 metri şi adâncime de trei metri. Acolo, cu ajutorul unui detector de metale, geologul egiptean Aly Barakat, profesor la Universitatea din Cairo, a localizat relicvele unor obiecte de armament antice – un pumnal de bronz şi câteva vârfuri de săgeţi. „Ştim că este vorba de nişte obiecte de dimensiuni reduse, dar nu mărimea lor contează, nu asta le conferă o importanţă istorică. Ci faptul că sunt cele dintâi artefacte aparţinând Imperiului Ahemenid – mai precis datând din perioada de domnie a lui Cambyses al II-lea – dezgropate din deşert într-o regiune aflată în apropierea Siwa”, a declarat Castiglioni.
La sfârşitul expediţiei, echipa de arheologi a decis investigarea unor poveşti auzite de la beduini, conform cărora „mii de oase au apărut la suprafaţă acum câteva zeci de ani, în urma unei activităţi ciudate ale vântului într-o zonă învecinată”. Poveşti confirmate, până la urmă: urmând indicaţiile acestora, nu mică le-a fost mirarea savanţilor când au dat peste un mormânt comun cu sute de oase şi cranii. Printre oseminte erau împrăştiate haotic rămăşiţe de săgeţi persane, precum şi un căpăstru de cal, perfect identic cu unul regăsit într-o reprezentare a unui cal persan din antichitate. „În pustiul deşertului, în sălbăticie, unde nu te-ai aştepta să găseşti mare lucru, am avut norocul incredibil de a da peste locaţia exactă în care a avut loc tragedia, cu 2500 de ani în urmă”, a continuat Del Bufalo, în interviu. „Începând cu secolul XIX, numeroşi arheologi şi exploratori au cercetat aceeaşi rută, dar fără succes. Noi am lansat o nouă teorie, cu un itinerar total diferit. Sunt sigur că armata pierdută este îngropată undeva în zona pe care am cercetat-o noi, cel mai probabil la aproximativ cinci metri sub pământ”.
Sursa: www.ziua.ro
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Rămăşiţele unei măreţe armate persane, despre care istoria spune că ar fi pierit, în anul 525 î.Hr., înghiţită de o devastatoare furtună de nisip în vestul deşertului egiptean, au fost recent localizate. Astfel este rezolvat unul dintre cele mai mari şi mai controversate mistere ale lumii arheologice.
