Marele filozof Eugen Lovinescu vorbea despre o grotă imensă aflată sub Muntele Omu din Bucegi. Ce informaţii secrete ştia el?

422 vizualizari

În studiul „Dacia Hiperboreană“, publicat la Paris în 1936, Vasile Lovinescu afirma că „muntele Omu este traversat de o grotă imensă care este una dintre cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat de capăt, fiind exploatată doar pe vreo 20 de kilometri“. Cine o exploatase şi în ce scop nu se preciza. Vasile Lovinescu (1905-1984) a fost un cunoscut critic literar, dramaturg și filozof esoteric român, elev al filosofului francez Rene Guenon.

Între 1966 -l968 arheologul peruan Daniel Ruzo a venit În România pentru a cerceta Sfinxul, pe care îl văzuse pe o carte poştală. El a fost însoţit de o echipă de români care a realizat cu această ocazie un film pentru Studioul Alexandru Sahia, „Mistere în piatră“. Ruzo observase că Sfinxul semăna cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podişul Marcahuasi, Peru, denumit Monumentul Omenirii.

De fapt, nici Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, după cum observa arheologul peruan, fiind înconjurat de alte chipuri umane, din rase diferite, precum şi capul unui câine. Din lunga sa experienţă, Daniel Ruzo trage concluzia că acel câine are rolul de păzitor al unei comori şi că „trebuie să existe şi o peşteră a tezaurului“, în apropierea acestui magnific monument.

Mai târziu, Daniel Ruzo a scris o carte intitulată „La historia fantastica de un descubrimiento“, publicată de Editura Diana, din Mexic, despre călătoria acestuia „prin munţii cei sfinţi “ai României, ce ar păstra amintiri despre civilizaţia de dinainte de Potop. Ruzo a rămas fascinat de multitudinea reprezentărilor sacre de pe stâncile ce străjuiesc munţii Bucegi, „sculpturi străvechi, anterioare Potopului, erodate de vechime“, care înfăţişează sacerdoţi şi lei, paznici ai tezaurelor. „Am studiat multe centre sacre protoistorice în lume, dar aici, în Carpaţi, am găsit Poarta Comorii“.