Legenda “Focului Viu” din Munţii Buzăului ne spune că dincolo de el s-ar afla iadul…

1271

Focul Viu este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către oameni dacă flacăra se stinge). Acest fenomen se întâlneşte lângă localitatea Lopătari, din Munţii Buzăului.

Deşi este un fenomen natural, există o legendă foarte interesantă referitor la Focul Viu. Astfel, localnicii spun că era om bogat, Giurgiu Mocanu, ai cărui ciobani se lupta cu furii (un fel de balauri). În timpul luptei, se deschise o prăpastie ce dă direct în iad şi care înghiţi toate comorile lui Giurgiu.

În acea luptă, din zbuciumul pământului, râpile s-au dărâmat, pietrele s-au prăvălit, apele şi-au deschis văi cu şuvoaiele lor şi încet, încet, peste smoala care clocotea s-a clădit de la Dumnezeu dealul sărac şi cocârjat care a astupat gura prăpastiei şi căruia i-a rămas şi azi numele Smoleanul, adică munte crescut pe smoală.

S-a astupat gura iadului, dar flăcările ce se preling din adâncimile pământului nimeni şi nicio putere n-au putut să le astupe. Ele ies mereu, cu mirosul lor de catran, ca o răsuflătoare veşnică a iadului. E “focul nestins” ce pâlpâie de-atunci ziua şi noaptea într-una.

O fi vreun semn de la Dumnezeu pentru păcatele noastre, ori iadul însuşi ne-o fi arătând puterile lui, cine poate şti?