Întâmplare unică şi extraordinară! Un bărbat din Cluj-Napoca a observat 4 extratereştri care stăteau la marginea pădurii! Unul dintre extratereştri făcea plajă!

Adrian Pătruţ, unul dintre cei mai mari pasionaţi de paranormal din România, ne prezintă o întâmplare mai mult decât interesantă cu privire la existenţa OZN-urilor şi extratereştrilor.

Era vara lui 1968, în jurul orei 11, când A.Sift, împreună cu soţia sa, se afla într-una din excursiile obişnuite într-o zonă preferată din împrejurimile oraşului Cluj-Napoca. În timp ce străbăteau Valea Bongarului, bărbatul, cu ajutorul unui binoclu puternic, observă pe creastă, la marginea Pădurii Popilor, la o distanţă de circa 250-300 m, patru fiinţe cu aspect neobişnuit, dar, evident, de tip umanoid.

Doi dintre umanoizi stăteau nemişcaţi, cu spatele spre observatori în imediata apropiere a marginii pădurii, scrutând din când în când cerul perfect senin. Un alt umanoid era întins pe sol, pe spate, ca şi cum ar fi făcut plajă.

Umanoidul cel mai apropiat de observatori se deplasa cu paşi repezi şi cu mâinile la spate, dus-întors, pe un traseu paralel cu marginea pădurii, în lungime de circa 30-40 metri. Mersul său părea foarte nervos, cu întoarceri bruşte, neaşteptate, la capetele traseului parcurs.

După circa cinci minute, când nerăbdarea umanoizilor părea a fi ajuns la culme, pe cer şi-a făcut apariţia un balon gri de mari dimensiuni, cu formă uşoară de pară, care se deplasa pe direcţia vest-est, aproape paralel cu marginea pădurii. Balonul, aflat la o altitudine de circa 100 m deasupra pădurii, cu un diametru estimat la 20-25 metri, se deplasa cu o viteză de cca. 50-60 km/oră.

În momentul în care a ajuns deasupra locului în care aşteptau umanoizii, balonul a ejectat, una după alta, la intervale foarte scurte, trei sfere mari, pe o traiectorie verticală descendentă şi nouă sfere mai mici, pe o traiectorie parabolic descendentă. Sferele mai mari aveau un diametru estimat la 5-6 m, iar cele mai mici un diametru de 2-3 m. La jumătatea traiectoriei descendente, deasupra marginii pădurii, sferele, de aceeaşi culoare cu balonul, deveneau invizibile imediat; balonul care le-a ejectat a devenit şi el invizibil.

Cei patru umanoizi, aflaţi în picioare, şi-au ridicat braţele deasupra capului. Peste câteva secunde, un fel de paraşută-clopot, de culoare albă, i-a acoperit pe fiecare, de la creştet până la jumătatea corpului. După alte câteva zeci de secunde, cele patru paraşute-om s-au înălţat încet, pe rând, devenind tot mai difuze, până ce, la câţiva metri deasupra solului, au dispărut definitiv.

După estimările observatorilor, umanoizii erau mici de statură, circa 1,30-1,40 m, robuşti, cu picioare scurte şi cu musculatura fesierelor şi a picioarelor foarte dezvoltată. Pielea era de culoare închisă, roşcat spre brun. Elementul distinctiv îl reprezenta capul
relativ mare, cu bot caracteristic de tip canin. Părul, cam de aceeaşi culoare ca şi pielea, era scurt.

Să-l credem sau nu?

 

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.