În urmă cu 74.000 de ani, mai existau doar 10.000 de oameni pe tot Pământul, ca urmare a unei erupţii vulcanice gigantice

Cine trăia în urmă cu 74.000 de ani, ai fi supraviețuit supererupției vulcanului Toba, unul dintre cele mai mari evenimente catastrofale pe care le-a văzut Pământul în ultimii 2,5 milioane de ani. Deși vulcanul se află în ceea ce este acum Indonezia, organismele vii din întreaga lume au fost potențial afectate. Este aproape incredibil că oamenii au supraviețuit acestui eveniment de nivel de extincție, care a fost de peste 10.000 de ori mai mare decât erupția Muntelui St. Helens din 1980.

Supererupția Toba a ejectat 2.800 km³ de cenușă vulcanică în stratosferă, producând un crater enorm, cu o lungime de aproximativ 1.000 de terenuri de fotbal. O erupție de această dimensiune ar fi produs un cer negru care ar fi blocat cea mai mare parte a luminii solare, putând cauza ani de răcire globală. Mai aproape de vulcan, ploile acide ar fi contaminat rezervele de apă, iar straturi groase de cenușă ar fi îngropat animale și vegetație.

Populațiile umane care trăiau în imediata apropiere a vulcanului Toba au fost probabil complet distruse. Dacă oamenii din alte părți ale globului au fost afectați este o întrebare pe care oamenii de știință încă o investighează. Ipoteza catastrofei Toba a fost o școală de gândire proeminentă timp de mulți ani. Aceasta propune că supererupția Toba a provocat un eveniment de răcire globală care a durat până la 6 ani. Efectele sale, conform ipotezei, au dus la scăderea drastică a populației umane la mai puțin de 10.000 de persoane care trăiesc pe Pământ.

Acest scenariu este susținut de dovezi genetice găsite în genomurile oamenilor în viață astăzi. ADN-ul nostru sugerează că oamenii moderni s-au răspândit în regiuni separate acum aproximativ 100.000 de ani și apoi, la scurt timp după aceea, au experimentat ceea ce oamenii de știință numesc un blocaj genetic – un eveniment, cum ar fi un dezastru natural sau o epidemie de boli – care duce la o scădere semnificativă a dimensiunilor populației. Aceste calamități reduc drastic diversitatea genetică dintr-un grup.

Dacă această aparentă reducere a populației umane a rezultat din supererupția Toba sau din alt factor este o dezbatere aprinsă. Pe măsură ce oamenii de știință colectează mai multe date din înregistrările climatice, de mediu și arheologice, putem începe să înțelegem ce condiții au fost cele mai importante pentru supraviețuirea umană.

Pentru a reconstitui ce s-a întâmplat acum 74.000 de ani, oamenii de știință au o singură dovadă directă pe care o pot folosi: roca și cenușa ejectate în urma erupției vulcanice. Acest material este denumit tefră. Oamenii de știință pot urmări straturile de tefră pe întregul peisaj atât vizual, cât și chimic. Sticla vulcanică microscopică numită criptotefră se deplasează cel mai departe, ceea ce o face importantă pentru înțelegerea adevăratei amploare a unei erupții. Deoarece criptotefrele nu sunt vizibile cu ochiul liber, pot fi foarte dificil de identificat.

Fiecare erupție vulcanică are o chimie unică, pe care oamenii de știință o pot folosi pentru a determina din ce erupție provine o anumită mostră de material vulcanic. De exemplu, tefra dintr-o erupție ar putea conține mai mult fier în comparație cu tefra dintr-o altă erupție. Cu aceste cunoștințe, putem începe să înțelegem cât de mari au fost erupțiile trecute și pe cine au afectat în mod direct.

Odată ce identificăm un strat de tefră sau criptotefră, următorul pas este să analizăm cu atenție ce s-a păstrat în arhiva arheologică înainte și după erupția respectivă. În unele cazuri, oamenii își schimbă comportamentul după o erupție, cum ar fi utilizarea unei noi tehnologii de fabricare a uneltelor din piatră sau consumul de ceva diferit. Uneori, oamenii chiar abandonează un sit, fără a lăsa nicio urmă de activitate umană după un eveniment catastrofal. Studierea depozitelor vulcanice de pe siturile arheologice completează însă doar o piesă a puzzle-ului. Înregistrările climatice și de mediu păstrează informații despre modul în care s-au schimbat vegetația locală sau temperaturile globale în momentul erupției. Aceste informații îi ajută pe cercetători să înțeleagă de ce oamenii au făcut schimbările pe care le-au făcut.

Având în vedere amploarea și intensitatea supererupției Toba, pare aproape inevitabil ca oamenii din întreaga lume să fi suferit imens. Cu toate acestea, majoritatea siturilor arheologice spun o poveste despre rezistență. În locuri precum Africa de Sud, oamenii nu numai că au supraviețuit acestui eveniment catastrofal, dar au prosperat. La situl arheologic Pinnacle Point 5-6, dovezile criptotefrelor din Toba arată că oamenii au ocupat situl înainte, în timpul și după erupție. De fapt, activitatea umană a crescut și noi inovații tehnologice au apărut la scurt timp după aceea, demonstrând adaptabilitatea oamenilor. Acest rezultat miraculos nu s-a limitat la Africa de Sud. Dovezi similare sunt păstrate și la situl arheologic Shinfa-Metema 1 din zonele joase ale Etiopiei, unde criptotefrele din Toba erau prezente în straturi care păstrează și activitatea umană.

Aici, oamenii din trecut s-au adaptat la schimbările din mediul local urmând cursul râurilor sezoniere și pescuind în ochiuri de apă mici și puțin adânci, prezente în timpul sezoanelor lungi și uscate. În perioada supererupției Toba, oamenii din această regiune au adoptat și tehnologia arcului și săgeții. Această flexibilitate comportamentală le-a permis oamenilor să supraviețuiască condițiilor aride intense și altor efecte potențiale ale supererupției Toba.

De-a lungul anilor, arheologii au descoperit rezultate similare în multe alte situri din Indonezia, India și China. Pe măsură ce dovezile se acumulează, se pare că oamenii au reușit să supraviețuiască și să continue să fie productivi după ce vulcanul Toba a explodat. Acest lucru sugerează că această erupție ar fi putut să nu fi fost principala cauză a blocajului demografic sugerat inițial în ipoteza catastrofei de la Toba. Deși Toba s-ar putea să nu-i ajute pe oamenii de știință să înțeleagă ce a cauzat scăderea drastică a populațiilor umane antice la 10.000 de indivizi, ea ne ajută să înțelegem cum s-au adaptat oamenii la evenimentele catastrofale din trecut și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul nostru.

VA RUGAM, AJUTATI-NE!

Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!

DONATI prin PAYPAL:

DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025