În urmă cu 7.000 de ani, deşertul Sahara era verde. Cine trăia acolo?
În urmă cu aproximativ 7.000 de ani, două femei au fost înmormântate într-un adăpost stâncos din sud-vestul Libiei de astăzi (Takarkori). Rămășițele lor au dezvăluit primele genomuri umane antice recuperate vreodată din Sahara centrală. Un studiu internațional constată că aceste femei au purtat o lungă și izolată linie genealogică nord-africană, acum ștearsă ca grup separat. ADN-ul lor ajută, de asemenea, la redesenarea hărții modului în care oamenii s-au mutat, sau nu, printr-o Sahara mai verde. Lucrarea ştiinţifică a fost condusă de Nada Salem, geneticiană la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă (MPIEA) din Germania. Cercetările sale se concentrează pe utilizarea ADN-ului antic, material genetic recuperat din organisme de mult moarte, pentru a reconstrui istoria populațiilor din Africa.
Înregistrările arată că între aproximativ 14.500 și 5.000 de ani în urmă, Africa de Nord era mult mai umedă decât în prezent. Cercetătorii numesc această perioadă Perioada umedă africană. Acolo, fusese odinioară o savană luxuriantă, presărată cu lacuri mici. Astăzi, această parte a Saharei este hiperaridă, așa că, de obicei, căldura și uscăciunea distrug ADN-ul înainte ca oamenii de știință să îl poată citi. Mumificarea naturală găsită la Takarkori a păstrat suficient țesut intact pentru a extrage genomuri întregi și a zări o populație care altfel ar fi invizibilă. Pe vremea când aceste femei au trăit, oamenii din Takarkori creșteau vite, oi și capre, în loc să se bazeze doar pe vânat.
Majoritatea înmormântărilor din adăpost aparțin femeilor, copiilor și adolescenților, ceea ce sugerează o comunitate sedentară mai degrabă decât un mic grup de oameni călători. Analiza chimică a smalțului dentar, care urmărește geologia locală a apei pe care o beau oamenii, indică faptul că acești indivizi au crescut în apropiere de Takarkori. În laborator, cercetătorii au pulverizat un dinte și oasele unui picior, apoi au folosit metode de captare pentru a extrage anumite segmente de ADN uman. Aceste metode vizează polimorfismele cu un singur nucleotid, modificări scurte ale ADN-ului folosite pentru a urmări strămoșii comuni.
Analiza genetică arată că majoritatea strămoșilor Takarkori provin dintr-o linie genealogică nord-africană necunoscută, un grup de oameni care au o istorie moștenită în comun. Se pare că această ramură s-a separat de africanii subsaharieni cam în perioada în care alți oameni s-au extins din Africa, acum aproximativ 50.000 de ani.
Analizele genetice arată că majoritatea non-africanilor poartă 1 până la 2% ADN moștenit de la neanderthalieni. Neanderthalienii sunt un grup uman dispărut din Eurasia, iar femeile Takarkori au 0,15% din această descendență, o proporție mai mare decât la africanii subsaharieni. Acest model sugerează un flux genetic infiltrat de la grupurile eurasiatice în Africa de Nord, suprapunându-se pe o familie locală mult mai veche, fără a o copleși.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
În urmă cu aproximativ 7.000 de ani, două femei au fost înmormântate într-un adăpost stâncos din sud-vestul Libiei de astăzi (Takarkori). Rămășițele lor au dezvăluit primele genomuri umane antice recuperate vreodată din Sahara centrală. Un studiu internațional constată că aceste femei au purtat o lungă și izolată linie genealogică nord-africană, acum ștearsă ca grup separat. ADN-ul lor ajută, de asemenea, la redesenarea hărții modului în care oamenii s-au mutat, sau nu, printr-o Sahara mai verde. Lucrarea ştiinţifică a fost condusă de Nada Salem, geneticiană la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă (MPIEA) din Germania. Cercetările sale se concentrează pe utilizarea ADN-ului antic, material genetic recuperat din organisme de mult moarte, pentru a reconstrui istoria populațiilor din Africa.
