Site de secrete, stiinta si metafizica

În sistemul nostru solar mai există încă doi sori – “Soarele Polar” şi “Soarele Ecuatorial” – susţine ocultista Madame Blavatsky. Unde se află ascunşi?

2.764

Madame Blavatsky a fost unul dintre fondatorii Societății Teosofice și o promotoare activă a răspândirii curentului teozofic. Ea a fost cea care a răspândit ocultismul în secolul al XIX-lea în Occident. În lucrările care le-a publicat,, Madame Blavatsky pretinde că şi-a luat informaţiile de la diverşi maeştri spirituali orientali, dar şi din cărţi şi documente secrete.

Într-o lucrare interesantă, Madame Blavatsky vorbeşte despre “soarele central al Galaxiei noastre”, dar şi de alţi doi sori aflaţi în sistemul nostru solar (în afară de Soare) – “Soarele Polar” şi “Soarele Ecuatorial”. Cine să fie aceşti doi sori? Iată ce spune ea:

“În învățăturile kabaliste se aminteşte despre un Soare Central și despre trei sori secundari. Pentru kabalişti, Soarele Central este centrul de odihnă, centrul la care trebuie să se raporteze toate mișcările. În jurul acestui Soare Central, orbitează trei sori. Primul este Soarele Polar, al doilea este Soarele Ecuatorial, iar ultimul este Soarele nostru vizibil. Aceste patru corpuri stelare stau la baza evoluției vieții pe planeta noastră”.

Eu cred în legende şi învăţăturile vechi, aşa că nu pot să nu mă întreb cine este “Soarele Polar”, dar şi cel “Ecuatorial”. Unde se află ei ascunşi şi de ce n-au fost descoperiţi până acum de astronomi? Am mai multe ipoteze:

1) E posibil ca unul din sori să fi fost Saturn, dar care, printr-un proces astrofizic, să se fi transformat din Soare în planetă gigantică gazoasă. Autorul latin Caius Hyginus (64 î.Hr.-17 d.Hr.) a scris că Saturn mai este cunoscut şi sub numele de “Soare”. În textele astrologice babiloniene, cuvântul “Shamash” a fost folosit pentru a desemna planeta Saturn; prin cuvântul “Soare”, astrologii babilonieni înţelegeau de fapt “steaua Soarelui”, adică planeta Saturn. Un alt nume babilonian pentru Saturn este “Ninib”, care străluceşte “la fel ca Soarele”. El era cunoscut ca “UT-GAL-LU”, “marele Soarele al furtunilor”. Grecii denumeau planeta Saturn drept “Phaenon”, adică “strălucitoarea”.

La un moment dat, în timpul apropierii de Jupiter, Saturn a devenit instabil şi a explodat, transformându-se în planeta ceva mai mică de astăzi. Am putea ajunge la concluzia că Saturn a explodat în vechime, asemenea unei nove pline de lumină. Data exactă a acestei explozii e greu de făcut, dar e posibil să fi avut în urmă cu circa 10.000 de ani în urmă. Sistemul solar a fost iluminat de steaua aceasta care a explodat, şi într-o săptămână de zile Pământul a fost acoperit de apele de origine saturniană. Aşadar, potopul lui Noe din Biblie a fost provocat de explozia planetei Saturn… Saturn a fost redus în mare măsură și a fost îndepărtat pe o orbită îndepărtată, sistemul binar s-a destrămat, iar Jupiter a preluat poziția dominantă pe cer.

2) Este posibil ca un alt soare la care să se refere învăţăturile kabalistice să fie “Dark Star” / “Steaua Morţii”, o stea binară, pereche cu Soarele nostru. Deşi ea nu a fost încă descoperită, există mari şanse să existe, mai ales că marea majoritate a sistemelor solare din galaxia noastră sunt formate din stele-perechi. Un fenomen astronomic care ar putea demonstra existenţa unui alt soare în sistemul nostru solar este “precesia echinocţiilor” – citiţi mai multe în acest articol pe care l-am publicat în 2010 “Precesia echinocţiilor, fenomenul care demonstrează că Soarele nostru are un companion“.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie