Povestea incredibilă a lui Don Carlos, prinţul spaniol care s-a revoltat împotriva tatălui său, regele Filip al II-lea. Pentru asta a fost arestat şi ucis…


La 18 ianuarie 1568, spre miezul nopţii, Filip al II-lea, regele Spaniei, mergea în fruntea unui cortegiu care înainta discret pe coridoarele întunecate ale palatului său din Madrid, îndreptându-se spre apartamentele fiului şi moştenitorului său, prinţul Don Carlos. Zăvoarele de la uşi fuseseră scoase în prealabil, iar armele pe care prinţul le ţinea la capul patului înlăturate. Avându-i ca martori pe membrii consiliului de coroană, Filip şi-a trezit fiul şi i-a vorbit nu ca tată, ci ca rege. Don Carlos era pus sub arest. Ferestrele au fost bătute în cuie, uşile încuiate şi gărzi plasate la uşi. După ce a dat ordin ca nimeni să nu mai vorbească cu prinţul sau să îi aducă scrisori, regele a plecat. Nefericitul monarh şi unicul său fiu nu aveau să se mai întâlnească vreodată. Arestarea nocturnă şi detenţia moştenitorului coroanei, în vârstă de 22 de ani, precum şi moartea sa în captivitate 6 luni mai târziu au fâcut vâlvă nu numai la Curtea Spaniei, dar au constituit şi subiect de zvonuri şi cleveteli în întreaga Europă. Pentru contemporanii săi, Filip al II-lea părea „să stea călare pe lumea devenită prea mică, asemeni unui Colos”, în afară de Spania, el stăpânea Ţările de Jos, părţi din Franţa, cea mai mare pane a Italiei, Sardiniei, Siciliei şi – cu excepţia Braziliei portugheze – Lumea Nouă la sud de Rio Grande. Adăugând diferite alte posesiuni în Africa de Nord şi Insulele Filipine (numite după el) în Asia, Filip domnea peste un imperiu în care – aproape că se putea spune – Soarele nu apunea niciodată.

Filip al II-lea moştenise mare parte a acestui vast teritoriu de la tatăl său, Carol Quintul, care, în 1555-1556, abdicase de la tronul Spaniei în favoarea fiului său şi renunţase la coroana Sfintului Imperiu Roman de Naţiune Germană în folosul fratelui său, Ferdinand I. După ce a făcut un tur al noilor sale domenii, Filip a revenit în Spania în toamna lui 1559; nu avea să mai părăsească Peninsula Iberică în cei patruzeci de ani de viaţă cât îi mai rămăseseră de trăit.

Dar două preocupări majore îl frământau pe rege: păstrarea credinţei catolice, al cărei apărător fervent era; şi asigurarea unui moştenitor la tron. Aceste două griji aveau să se regăsească – cu consecinţe tragice – în persoana lui Don Carlos.

Prima soţie a lui Filip, Maria de Portugalia, a murit în 1545, la scurt timp după ce i-a dat naştere lui Don Carlos. Nouă ani mai târziu, la dorinţa lui Carol Quintul, Filip a luat-o de soţie pe Maria I Tudor, regina Angliei – o căsătorie lipsită de dragoste. El avea 27 de ani; ea, 38. Când Maria a murit patru ani mai târziu, în 1558, fără a da Angliei un moştenitor la tron, Filip s-a căsătorit din nou. Aleasa a fost Elisabeta de Valois, fiica regelui Franţei, în vârstă de 14 ani. Elisabeta îi fusese făgăduită iniţial lui Don Carlos, cu care era de aceeaşi vârstă – aceasta constituind baza poveştii despre dragostea tainică dintre cei doi.

Dar susţinerea neabătută a credinţei catolice avea să-i fie greu pusă la încercare de Ţările de Jos. În vederea înăbuşirii unei răscoale a supuşilor săi protestanţi de aici, Filip a trimis în vara lui 1567 o armată de 20 000 de oameni sub comanda ducelui de Alba. Don Carlos, care aderase în taină la protestantism, s-a hotărât să se alăture răsculaţilor, un plan pe care în mod nechibzuit l-a divulgat unchiului său, Don Juan de Austria, la 23 decembrie 1567. Când Filip a aflat de trădarea fiului său, a ordonat ca prinţul să fie arestat, întemniţat şi mai târziu – după toate probabilităţile – ucis. Cel puţin, aceasta era acuzaţia adusă de duşmanii lui Filip.

Două secole mai târziu, în 1787, marele scriitor german Friedrich Schiller şi-a prezentat propria versiune a poveştii în drama în versuri Don Carlos. În 1867 Giuseppe Verdi şi-a bazat monumentala sa operă omonimă pe piesa lui Schiller; variantele lor sunt cele care au ajuns să fie cel mai cunoscute astăzi. Un fiu răzvrătindu-se împotriva tatălui său despotic; o legătură incestuoasă între fiu şi frumoasa şi tânăra sa mamă vitregă; răzbunarea cruntă a unui tată – dar sunt oare toate acestea adevărate?

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock