Doi bărbaţi din Koln (Germania), cu o lumină „ireală” în jurul capetelor lor, susţineau în 1761 că aveau 3.000 de ani…
Citez o ştire dintr-un ziar tipărit la Leipzig, cu data de 26 mai 1761, care prezintă ultimele ştiri din Koln (Cologne). Iată ce ştire fantastică ni se arată:
„Doi profeţi care sunt închişi în acest loc încă mai atrag atenţia cetăţenilor noştri. Curtea nu a decis încă ce se va face. Este inutil să-i punem în lanţuri, deoarece posedă puterea minunată de a rupe chiar şi cele mai puternice lanţuri, ca şi cum ar fi nişte fire de pânză, şi au realizat acest lucru în prezenţa multora. Pot chiar vedea în cea mai neagră noapte toate obiectele din închisoarea lor, deoarece există o lumină nepământească ce străluceşte in jurul capetelor şi din ochii lor, care iluminează în jur.
Par a fi tineri şi totuşi declară că au fost la Constantinopol în anul 1453, pe vremea lui Mohamed al II-ea; ei spun că îl cunoşteau bine pe ultimul împărat creştin de acolo, Constantin Paleologul, şi se află în posesia unor scrisori scrise de acesta, soţia şi sora sa. Ei spun că, la vremea cănd se aflau în Constantinopol, aveau aproximativ 3.000 de ani.
Vorbesc persana şi chineza şi alte limbi în mod fluent; trăiesc doar cu puţină pâine şi apă. Au efectuat nişte vindecări miraculoase în satele din vecinătate înainte să fie arestaţi; câinii turbaţi şi animelele sălbatice păreau să-i trateze cu veneraţie; par să cunoască foarte bine cărţile scrise de filosofii antici şi vorbesc despre Pitagora cu mare respect. Nu ştim ce să credem despre aceşti oameni”.
Citez o ştire dintr-un ziar tipărit la Leipzig, cu data de 26 mai 1761, care prezintă ultimele ştiri din Koln (Cologne). Iată ce ştire fantastică ni se arată:
