Dinozaurii semănau cu girafele?

2.220 vizualizari

dinozaur10Dinozaurii din specia sauropodelor au fost unele dintre cele mai mari animale care au trăit pe Terra vreodată, având lungimi de până la 30 de metri şi cântărind chiar cât zece elefanţi. Multă vreme s-a considerat că ei îşi ţineau gâturile înainte, când cutreierau peisajele preistorice, însă un nou studiu sugerează că, în poziţie de repaus, aceşti dinozauri îşi ţineau gâturile în poziţie verticală, ca girafele şi struţii. Un exemplu în acest sens este scheletul de diplodoc (un dinozaur din specia sauropodelor) expus la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care are gâtul în poziţie orizontală faţă de corp.

Cercetătorii de la Universitatea britanică Portsmouth au repoziţionat gâturile saurpodelor după ce au analizat scheletele a zece grupuri de vertebrate din prezent.

“Ca în cazul animalelor de azi, dinozaurii îşi ţineau în cea mai mare parte a timpului gâturile ridicate, cu excepţia momentelor când se aplecau pentru a bea apă sau pentru a paşte vegetaţia de la nivelul solului “, a declarat dr. Mike Taylor, unul dintre participanţii la studiu.

Nu toţi oamenii de ştiinţă sunt însă de acord cu teoria britanicilor. Într-un studiu recent, cercetătorul australian Roger Seymour susţine că sauropodele n-ar fi fost capabile să-şi ridice capetele pentru a se hrăni cu frunzele copacilor înalţi, deoarece acest lucru le-ar fi îndepărtat atât de mult creierii de inimă încât presiunea sângelui ar fi atins cote fatale. Mike Taylor nu se lasă însă înduplecat de acest argument. “Există în prezent unele animale ale căror inimi pot produce presiuni ale sângelui cu mult mai mari decât ecuaţiile lui Seymour prezic că este posibil. Nu văd de ce acest lucru nu ar fi fost posibil şi în cazul sauropodelor”, a precizat Taylor.

Există şi o a treia teorie, de mijloc, formulată de paleontologul Paul Barrett, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. El este de părere că sauropodele au fost capabile să-şi ridice capetele cu mult deasupra solului, numai că asta nu ar fi fost poziţia lor de repaus. “Mişcarea presupunea un efort muscular deosebit şi le solicita intens inimile”, a sublinat Barrett.