Cuza Vodă a abdicat, surprins fiind cu amanta în pat
Despre împrejurările domestice în care a avut loc abdicarea domnitorului Alexandru Ion Cuza s-a scris destul de puţin. Poate şi dintr-o anumită jenă a istoricilor, care au simţit nevoia de a-l proteja pe cel care a înfăptuit Unirea Principatelor. În plus, discuţia despre legătura dintre cariera şi viaţa personală a unei personalităţi este încă departe de a se fi închis.
Cert este că în noaptea de 11 februarie 1866, în momentul când „puciştii” au dat buzna în palatul lui Cuza din Bucureşti, cerându-i să-şi semenze abdicarea de la tron, acesta se afla în pat cu amanta sa, Maria Obrenovici, văduvă din Iaşi a unuia dintre prinţii Şerbiei, Efrem. Jucase cărţi până după miezul nopţii şi nu se simţea prea bine: suferea de plămâni şi de inimă din cauza excesului de tutun şi nesomn. Într-o cameră alăturată, dormea soţia domnitorului, Elena, împreună cu copiii. Erau copiii Mariei, Alexandru şi Dimitrie, care însă fuseseră adoptaţi de Elena şi de domnitor, într-un gest care a făcut senzaţie în Bucureşti.
Cuza a fost victima unui complot organizat de opoziţie, în complicitate cu o parte din cadrele militare din Regimentul 7 de linie. Când i s-a cerut să abdice, nu s-a opus, deşi avea pistoale la îndemână. A semnat decretul pe spatele unui căpitan pe nume Pilat, complotist şi el: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinţei natiunei, depun astăzi 11/23 februarie 1866 cârma guvernului în mâna unei locotenente domneşti şi a ministerului ales de popor”. A semnat actul în timp ce un alt ofiţer îi acoperea amanta goală cu o manta militară.
Se spune că organizatorii loviturii de stat de la 11 februarie 1866 au plănuit astfel lucrurile încât să îl surprindă pe Cuza în pat cu Maria Obrenovici. Arestat timp de două zile la Palatul Cotroceni, lui Cuza i s-a permis apoi să părăsească ţara, fiind escortat de armată până la Braşov, graniţa de atunci a României. „Să dea Dumnezeu să-i fie ţării mai bine fără mine, decât cu mine. Să trăiască România!”, au fost cuvintele lui de adio. A călătorit o vreme prin Europa, pentru a se stabili în final la Heidelberg, în Germania.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Despre împrejurările domestice în care a avut loc abdicarea domnitorului Alexandru Ion Cuza s-a scris destul de puţin. Poate şi dintr-o anumită jenă a istoricilor, care au simţit nevoia de a-l proteja pe cel care a înfăptuit Unirea Principatelor. În plus, discuţia despre legătura dintre cariera şi viaţa personală a unei personalităţi este încă departe de a se fi închis.
