Cum s-a duelat Pasteur, descoperitorul microbilor, cu un profesor ce a înghiţit în faţa studenţilor bacili de holeră
Louis Pasteur, deşi era de formaţie chimist (doctor în chimie şi în fizică), începând cu anul 1871 a abordat cercetarea bolilor infectioase care provocau, în cazul izbucnirii unei epidemii, moartea a milioane de oameni. Până la el cauzele bolilor infectioase erau doar bănuite că ar fi microbii, dar până atunci nimeni nu dovedise acest lucru şi nimeni nu se ocupase în mod serios de studierea lor. Înaintea lui, medicina era încă „o artă nesigură” la fel ca pe vremea lui Paracelsus, iar însănătoşirea bolnavilor – o chestiune de noroc.
După ce Pasteur, ajutat de colaboratorii săi, a reuşit să dovedească faptul că agenţii bolilor contagioase şi ai infecţiei rănilor în chirurgie sunt microbii, au existat totuşi savanţi care susţineau în continuare că microbii sunt inofensivi. Unul dintre aceştia, profesorul Pettenkofer, vrând să dovedească că microbii sunt inofensivi, a înghiţit o cultură microbiană ce conţinea bacili de holeră, în faţa studenţilor săi. Spre surprinderea tuturor, profesorul a scăpat cu viaţă, nici măcar nu s-a îmbolnăvit. De fapt, gestul lui Pettenkofer, care putea să-l coste viaţa, a dovedit ceea ce susţinea Koch, şi anume că bacilii holerei se dezvoltă numai într-un mediu nutritiv prielnic, condiţie pe care intestinele profesorului respectiv nu o îndeplineau.
Convins fiind de veridicitatea descoperirilor făcute de el, pentru a se feri de boli, Pasteur însuşi acasă curăţa tacâmurile la masă, punea să se spele bine toate zarzavaturile şi fructele crude, trecea pâinea prin flacără sau o răzuia pe deasupra cu un cuţit. Pe stradă se ferea de praful scuturat de câte o gospodină zeloasă şi când trecea prin faţa unui spital îşi acoperea gura şi nasul cu o batistă”.
Deşi a evitat microbii, n-a scăpat de moarte, decedând în 1895, la vârsta de aproape 73 de ani. După incinerarea rămăşiţelor sale pământeşti, urna cu cenuşa lui Pasteur a fost depusă în cripta special amenajată în subsolul institutului care-i poartă numele.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Louis Pasteur, deşi era de formaţie chimist (doctor în chimie şi în fizică), începând cu anul 1871 a abordat cercetarea bolilor infectioase care provocau, în cazul izbucnirii unei epidemii, moartea a milioane de oameni. Până la el cauzele bolilor infectioase erau doar bănuite că ar fi microbii, dar până atunci nimeni nu dovedise acest lucru şi nimeni nu se ocupase în mod serios de studierea lor. Înaintea lui, medicina era încă „o artă nesigură” la fel ca pe vremea lui Paracelsus, iar însănătoşirea bolnavilor – o chestiune de noroc.
