Dacă dăm crezare celor povestite de Kasimir Edschmid în autobiografia sa, „Das gute Recht”, în 1937, Cancelaria Reichului i-a cerut sprijin lui Mussolini în investigaţiile menite să dovedească ascendenţa germanică a lui Dante. Potrivit lui Edschmid, Ducele a răspuns cu ameninţarea că va dispune să se cerceteze în ghetto-ul din Roma dacă nu cumva există printre numeroasele familii evreieşti vreuna care, purtînd poate numele de Geddes, ar fi putut fi a strămoşilor evrei ai lui Goethe. Niciuna dintre cele două puteri nu era dispusă să se lase deposedată de respectivele lor glorii naţionale.
Cultivatul Baldur von Schirach a făcut eforturi pentru a-l apropia pe Goethe de băieţii din tineretul hitlerist – organizaţie pe care o conducea – analizînd, mai ales, un fragment din „Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister”, în care apare o ţară utopică, în a cărei societate ideală era educat tineretul. Totuşi, tinerii protonazişti se arătau mai interesaţi de o legendă răspî ndită pe atunci de SS, potrivit căreia Schiller, marele rival şi prieten al lui Goethe, ar fi fost asasinat de acesta, care s-a folosit de un covor verde, ce conţinea o soluţie de arsenic.
Dacă dăm crezare celor povestite de Kasimir Edschmid în autobiografia sa, „Das gute Recht”, în 1937, Cancelaria Reichului i-a cerut sprijin lui Mussolini în investigaţiile menite să dovedească ascendenţa germanică a lui Dante. Potrivit lui Edschmid, Ducele a răspuns cu ameninţarea că va dispune să se cerceteze în ghetto-ul din Roma dacă nu cumva există printre numeroasele familii evreieşti vreuna care, purtînd poate numele de Geddes, ar fi putut fi a strămoşilor evrei ai lui Goethe. Niciuna dintre cele două puteri nu era dispusă să se lase deposedată de respectivele lor glorii naţionale.
