Cele mai dezastruoase 8 cutremure din istoria omenirii

Cutremurul reprezintă unul dintre cel mai de temut dezastre, ce poate avea efecte devastatoare pentru omenire. Pe lângă mulţimea de morţi şi răniţi, cutremurele mai produc şi o mulţime de pagube materiale. Cei mai religioşi, văd în cutremure drept pedepse ale lui Dumnezeu pentru păcatele oamenilor, pe când oamenii le ştiinţă le văd ca mişcări normale ale scoarţei terestre.

Site-ul „Recordurile lui Lovendal” vă prezintă o listă cu cele mai dezastruoase 8 cutremure din istoria omenirii.

1) Cutremurul din Tangshan / China (1976)

Se crede că cutremurul din 1976 (ce a avut magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter) din provincia Tangshan, China, a fost cel mai cumplit din secolul al XX-lea, însă guvernul chinez nu a publicat niciodată bilanţul exact al dezastrului. China a declarat iniţial că numărul morţilor se ridică la 655.000, dar după aceea a susţinut că acesta a fost între 240.000 şi 255.000, cifră pe care mulţi experţi o consideră prea scăzută. Într-o carte scrisă în 1988 de Serviciul Chinez de Seismologie se afirmă că în acest cutremur nu au murit decât 242.419 oameni.

Activitatea fizică a pământului din Tangshan în timpul cutremurului din 1976 a fost o înspăimântătoare dovadă a forţelor incredibile prinse în adâncurile Terrei. După cum relatează rapoartele, la ora 3.42 A.M., ora locală, cam la 10 km adâncime, pământul a început să se mişte în Tangshan. Energia mişcării s-a transmis prin straturile de pământ, iar când a ajuns la suprafaţă, aceasta s-a rotit în sensul acelor de ceasornic câteva secunde, apoi în sens invers, după care s-a repezit în sus.

Acest gen de mişcări violente ale solului au dărâmat 96 din 100 de case (650.000 în total), şi 90 din 100 de fabrici.
Sute de mii de oameni care dormeau în paturile lor au murit pe loc; sute de mii au fost răniţi şi mii de decese au fost provocate ulterior de răni şi boli, în special de febră tifoidă, dizenterie, gripă şi encefalită. Toate cele patru spitale din Tangshan au fost făcute una cu pământul, omorându-i pe toţi cei dinăuntru.

Tributul de morţi a crescut şi din cauza distrugerilor provocate de replica cutremurului care s-a produs în după-amiaza zilei următoare şi a avut o magnitudine de 7,1, desăvârşind astfel opera cutremurului iniţial. În timp ce supravieţuitorii săpau printre ruine încercând să mai salveze răniţi sau să-şi recupereze obiectele, cutremurul cu magnitudinea de 7,1 a lovit nemilos, spulberând aproape tot ce mai rămăsese în picioare.

A fost distrusă o centrală hidroelectrică importantă, podurile s-au prăbuşit, rezervoarele de apă s-au dărâmat. Toate şoselele din regiune au fost distruse şi peste 400 de kilometri de şine de cale ferată au devenit inutilizabile din cauza cutremurului, ceea ce a îngreunat sarcina echipelor de salvare care încercau să ajungă la Tangshan. Liniile telefonice şi radio au fost distruse, şi locuitorii capitalei chineze, Beijing, au aflat de cutremur abia după câteva ore.

2) Cutremurul din Armenia (1988)

Acest cutremur ce a avut loc la 7 decembrie 1988 a produs circa 55.000 de victime. Epicentrul acestui cutremur, care a avut magnitudinea 6,9 pe scara Richter, s-a situat la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de oraşul armean Leninake. Din nefericire, s-a produs la ora 11.41 dimineaţa, când toate fabricile şi şcolile erau pline. Cutremurul a durat mai puţin de un minut, iar patru minute mai târziu a urmat altul, cu magnitudinea de 5,8. A fost cea mai cumplită catastrofă de acest gen după cutremurul din 1976 din Tangshan, China, care a avut o magnitudine de 7,8 pe scara Richter şi care a ucis 655 000 de oameni.

În interiorul unei circumferinţe de patruzeci şi cinci de kilometri în jurul epicentrului cutremurului, toate clădirile cu mai mult de două etaje s-au prăbuşit, zdrobind mortal sau îngropînd de vii pe toţi cei aflaţi în interior. Cei mai mulţi dintre oamenii îngropaţi sub tonele de ciment, lemn şi sticlă au murit acolo.

3) Cutremurul din Lisabona (1755)

Acest cutremur care a lovit Portugalia pe 1 noiembrie 1755 a fost unul dintre cele mai puternice din Europa. Se crede că ar fi avut magnitudinea de cel puţin 8,6 pe scara Richter şi a făcut între 50.000 şi 100.000 de victime.

Raza lui de acţiune a fost uluitoare. În Spania s-au prăbuşit clădiri. Mişcările pământului au fost resimţite până în Scoţia şi Suedia. Valuri cu o înălţime de aproape 30 de metri au lovit oraşul Helsinki pornind din Golful Finic; în Fez şi Meknes, în Maroc, au murit 10 000 de oameni. În Devonshire, Anglia, pământul s-a crăpat. Nu exagerăm când afirmăm că o treime din Europa şi unele părţi din Africa au simţit cutremurul.

Dar Lisabona avea de înfruntat mult mai mult decât cutremurul catastrofal cu magnitudinea de 8,6. Ca urmare a celor trei valuri masive de cutremure din oraş, apa din portul Lisabona s-a retras cu aproximativ un kilometru, lăsându-i pe supravieţuitorii înmărmuriţi să vadă fundul mării. Acest fenomen a fost urmat curând de un val tsunami cu o înălţime de aproximativ 20 de metri care a distrus aproape tot ce mai rămăsese din structura oraşului şi a înecat mii de oameni care supravieţuiseră cutremurului.

4) Cutremurul din San Francisco (1906)

Deşi n-a făcut prea multe victime (3.000), totuşi acest cutremur a produs pagube economice uriaşe.

San Francisco este situat pe falia San Andreas care are o lungime de 900 de kilometri: este joncţiunea dintre plăcile tectonice care formează treimea de vest a continentului nord-american şi care se întinde din nord-vestul Californiei până în Golful California. Aceste plăci tectonice plutesc pe metalul topit de sub ele şi se află într-o continuă mişcare. Când uriaşele plăci de rocă se lovesc una de alta se produc cutremure. De cele mai multe ori, vibraţiile unui cutremur sunt de scurtă durată, dar pierderile de vieţi omeneşti nu sunt niciodată date uitării şi uneori, este, nevoie de ani de zile pentru repararea stricăciunilor catastrofale.

Cutremurul cu magnitudinea 8,3 care a lovit oraşul San Francisco i-a trezit pe locuitorii săi la ora 5.13 într-o dimineaţă de miercuri, 18 aprilie 1906. Primul val de mişcări seismice a durat treizeci sau patruzeci de secunde. După o pauză de zece secunde a urmat un al doilea val, care a durat douăzeci şi cinci de secunde. Asta a fost tot. În aproximativ un minut, oraşul San Francisco avea să fie distrus.

Cutremurul a demolat 28188 de clădiri, inclusiv primăria „antiseismică”, în valoare de 5 milioane de dolari, precum şi nenumărate hoteluri, teatre, blocuri de apartamente, şcoli, fabrici, biserici, mii de case individuale şi alte imobile importante.

5) Marele cutremur din China (1556)

Cutremurul din Shensi, China, din 1556 deţine tristul record de a fi (deocamdată) cel mai cumplit cutremur din istoria omenirii. Au murit 813.000 de oameni şi cutremurul s-a simţit în 212 provincii din China. Experţii consideră că, pe scara Richter de la 1 la 10 utilizată astăzi, cutremurul din Shensi a fost cel puţin de intensitatea 8, poate chiar 8,3. Câteva mii de oameni au murit îngropaţi de vii în timpul acestui cutremur.

6) Cutremurul din Antiohia / Siria (526)

Antiohia era o metropolă religioasă şi culturală înfloritoare din lumea antică, reprezentând a treia componentă a triumviratului încheiat cu Alexandria din Egipt şi Roma din Italia. Oraşul avea multe biserici, pieţe, băi publice, monumente glorioase, esplanade frumoase. Creştinismul fusese adus în Siria de către Apostolul Pavel în preajma anului 38, iar religia înflorea în Antiohia. Constantin cel Mare construise în 327 Marea Biserică din Antiohia, dedicată „Armoniei, Puterii Divine care uneşte Universul, Biserica şi Imperiul”.

Cutremurul, care avusese probabil magnitudinea 7, dacă nu mai mult, s-a produs la începutul serii, cam pe la ora şase, pe data de 20 mai 526. Pagubele au fost de dimensiuni apocaliptice. Aproape toate clădirile din Antiohia s-au prăbuşit în timpul cutremurului, zdrobind şi omorând sub dărâmăturile lor aproape 250.000 de oameni. După şocul iniţial, s-a aşternut liniştea şi calmul, urmată la scurt timp de o replică, ceea ce a desăvîrşit dezastrul. Aproape imediat au izbucnit incendii, arzându-i de vii pe cei prinşi sub dărâmături.

7) Marele cutremur din Kanto / Japonia (1923)

Marele cutremur din Kanto, căruia i s-a spus astfel după numele câmpiei Kanto, ce se întinde între Tokio şi Yokohama, s-a declanşat exact cu un minut după ora 12, în ziua de sâmbătă, 1 septembrie 1923. Se estimează că a avut o magnitudine între 7,9 şi 8,3 pe scara Richter, eliberând o forţă egală cu aceea a unei explozii nucleare de o megatonă.
În următoarele trei zile, peste 1700 de cutremure au lovit această zonă, iar Universitatea Imperială din Tokio a înregistrat 237 care au fost simţite de populaţia din Tokio şi Yokohama precum şi de oamenii care locuiau în zona dintre cele două oraşe.

Cutremurul iniţial a distrus 75% din clădirile din Tokio. Aproximativ 20% din clădirile din Yokohama au fost demolate în mod similar. După cutremur au izbucnit incendii – uriaşe furtuni de foc şi tornade de flăcări care i-au făcut pe japonezi să creadă că se află la porţile infernului. Unii încercau să fugă de foc, dar s-au produs rafale de vânt care puteau ridica un om de la pământ pentru a-l incinera apoi ca pe nişte frunze sau bucăţele de hârtie.

Se estimează că acest cutremur a produs 156.000 de morţi.

8 ) Cutremurul din România (1977)

Cutremurul din 1977 a fost poate cel mai puternic cutremur din România secolului al XX-lea, aducând locuitorilor ţării mai multe pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti decât cel din 1940, a cărui magnitudine a fost destul de apropiată de cel din martie. De asemenea, a fost printre puţinele cutremure, poate unicul, care a afectat zone foarte întinse pe teritoriul ţării, numeroase centre urbane, cele mai afectate judeţe fiind, după Municipiul Bucureşti, Dolj, Iaşi, Prahova şi Teleorman.

Marea amploare geografică, precum şi faptul că au fost afectate destul de multe zone urbane, deci zone cu densitate a populaţiei ridicată şi cu mari aglomerări de clădiri au făcut ca acel cutremur din 4 martie 1977 să rămână ca cel mai dezastruos din istoria dezastrelor României. Pe lângă pierderile materiale impresionante, un număr la fel de memorabil a fost cel al morţilor: peste 1500 de persoane. Iar mulţi dintre aceşti morţi erau artişti de mare clasă, actori, ale căror cariere s-au sfârşit în plin avânt, curmate în mod brutal atunci, în seara de 4 martie. Îi amintim numai pe câţiva dintre ei: Toma Caragiu, Alexandru Bocăneţ, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Doina Badea, Veronica Porumbacu, Mihai Petroveanu.

Pagubele materiale s-au ridicat, la nivelul pe care îl avea dolarul în anul 1974, la peste două miliarde de dolari. De asemenea, s-au înregistrat 11 000 de răniţi. Peste 33.000 de locuinţe au fost avariate.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.