Cel mai periculos material radioactiv de pe Terra – „Piciorul elefantului” – se află la Cernobîl! El arde şi acum, după explozia nucleară din 1986
Dezastrul care a avut loc la centrala atomo-electrică de la Cernobîl, din aprilie 1986, a cauzat nenumărate pierderi de vieți omenești, dar şi o masă radioactivă gigantică cunoscută sub numele de „Piciorul elefantului”. Din cauza nivelului de radiație al „Piciorului elefantului”, acesta este un obiect dificil de studiat, dar asta nu înseamnă că unii mai curajoși nu au încercat, reuşind chiar să şi-l fotografieze. Masa radioactivă de la Cernobîl are suficientă radioactivitate pentru a pune capăt vieții unei persoane în câteva minute de la expunere. De parcă nu ar fi suficient de înspăimântător, de asemenea, acea masă arde încet, aducând consecințe catastrofale.
În primele ore ale dimineții zilei de 26 aprilie 1986, mai multe explozii au zguduit cel de-al patrulea reactor de la centrala atomo-electrică de la Cernobîl. Acest lucru a dus la distrugerea reactorului, expunând miezul nuclear care se încălzește rapid. Ceva s-a scurs din reactor și a format „Piciorul elefantului”, numit aşa după aspectul său. Mai multe surse de radioactivitate au făcut ca radiațiile să se răspândească în zonele din apropiere, iar „Piciorul elefantului” a fost în scurt timp identificat ca fiind unul dintre cele mai grave.
Când „Piciorul elefantului” a fost descoperit în 1986, dozimetrele au arătat clar că masa era mult prea radioactivă pentru a se putea apropia de el în siguranță – 10.000 de roentgen pe oră. La acea vreme, s-a estimat că „Piciorul elefantului” provoacă otrăvire cu radiații după doar 30 de secunde de expunere și se credea că 300 de secunde de expunere ar duce la moarte sigură. Acesta a devenit astfel unul dintre cele mai periculoase structuri care au existat vreodată pe Pământ.
„Piciorul elefantului” este încă şi astăzi incredibil de fierbinte, radioactiv și periculos, dar gradul de periculozitate a scăzut. În 2018, emitea aproximativ 1/10 din radiația pe care o producea când s-a format, dar asta reprezintă încă o cantitate de radioactivitate ce poate pune în pericol viaţa.
Materialele radioactive folosite în nucleul reactorului s-au topit, au revărsat prin conductele reactorului și au lichefiat părți ale reactorului însuși, rezultând o masă strălucitoare și fierbinte de material radioactiv și beton topit, numit „Corium”. „Piciorul elefantului” reprezintă cea mai mare masă de corium formată vreodată. Identificat pentru prima dată la incidentul din 1979 de la Three Mile Island din Pennsylvania, coriumul este alcătuit în mare parte din materialele care înconjoară un reactor nuclear – beton, metale de protecție și nisip.
Deși „Piciorul elefantului” a apărut imediat după dezastrul de la Cernobîl din aprilie 1986, el a fost descoperit doar câteva luni mai târziu. Al patrulea reactor de la centrala electrică de la Cernobîl a continuat să emită radiații în atmosferă până când a fost construit un sarcofag de beton pentru a-l acoperi. Construcția acestui sarcofag a început în aprilie 1986 – înainte ca „Piciorul elefantului” să fi fost chiar descoperit – și a fost finalizat în octombrie a acelui an, deși mai multe puncte de acces au fost lăsate deschise în scopul studiului și monitorizării.
„Piciorul elefantului” a fost îngropat sub mormane de beton înainte ca oamenii să știe că există, dar persoane curajoase îl pot vizita încă și astăzi, chiar dacă sunt adăugate straturi suplimentare de protecție. Iradierea apelor subterane poate fi cel mai probabil risc al „Piciorului elefantului”; masa fierbinte, radioactivă, ar putea să intre în contact cu o sursă mare de apă subterană și să declanșeze o explozie similară cu cea care a declanșat incidentul inițial de la Cernobîl. Acest lucru ar crea un „Cernobîl 2.0.”, iar Europa ar fi iradiată din nou.
Sursa(traducerea şi adaptarea proprie): ranker.com
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Dezastrul care a avut loc la centrala atomo-electrică de la Cernobîl, din aprilie 1986, a cauzat nenumărate pierderi de vieți omenești, dar şi o masă radioactivă gigantică cunoscută sub numele de „Piciorul elefantului”. Din cauza nivelului de radiație al „Piciorului elefantului”, acesta este un obiect dificil de studiat, dar asta nu înseamnă că unii mai curajoși nu au încercat, reuşind chiar să şi-l fotografieze. Masa radioactivă de la Cernobîl are suficientă radioactivitate pentru a pune capăt vieții unei persoane în câteva minute de la expunere. De parcă nu ar fi suficient de înspăimântător, de asemenea, acea masă arde încet, aducând consecințe catastrofale.
