„Cândva cea mai mare bibliotecă din lume – conţinând lucrări ale celor mai mari gânditori şi scriitori ai Antichităţii, printre care Homer, Platon, Socrate şi mulţi alţii -, Biblioteca din Alexandria a fost aparent distrusă de un incendiu uriaş, în urmă cu 2 000 de ani, iar lucrările pe care le adăpostea s-au pierdut”…. aşa începea articolul pe care l-am publicat pe site în urmă cu mai bine de 4 anu (Biblioteca din Alexandria, colos al culturii antice, şi enigmele sale).
Dar poate că şi mai gravă, deşi a rămas mai puţin cunoscută, a fost distrugerea „marii biblioteci” gravate – aşa cum a consemnat-o şi Herodot în descrierile stadiului său egiptean – în plăcile de piatră şlefuită care înveleau suprafeţele marilor piramide de la Gizeh. Pe acele plăci ar fi fost înscrise principalele cunoaşteri avansate, din diferite domenii, pe care „preoţii ştiinţelor” egipteni – sau poate cei refugiaţi din Atlantida -le-au obţinut atât de la „zei”, cât şi prin cercetări şi experimentări realizate de-a lungul veacurilor, cu rezultate dintre care unele depăşesc chiar şi cunoaşteri ale ştiinţei moderne actuale.
În secolul al XIII-lea d.Hr., cronicarul arab Abd al-Latif a descris şi el acest tezaur pierdut al cunoaşterii umane:
„Pietrele piramidelor sunt acoperite de scrieri, cu acele semne vechi a căror semnificaţie astăzi nu se mai cunoaşte. Eu nu am întâlnit, în tot Egiptul, pe nimeni care să spună că ar cunoaşte sau măcar că ar fi auzit că cineva ştie ce reprezintă acele semne. Aceste scrieri sunt în număr aşa de mare, că dacă am dori să le copiem pe hârtie, numai cele care se află pe suprafaţa acestor două piramide ar umple peste 6.000 de foi.”
Încercările arabilor care au cucerit Egiptul (sec. VII d.Hr.) de a găsi tezaure în piramide au condus la îndepărtarea în diferite porţiuni a plăcilor de acoperire. Ulterior cuceririi, dezgolirea acestora a tot continuat odată cu dezvoltarea oraşului Cairo, în special în secolul XIII, când, în urma unui mare cutremur, au fost necesare mari cantităţi de piatră gata prelucrată pentru refacerea diferitelor palate şi construcţii. Din păcate, aceste pietre conţineau cunoştinţe incredibile… ce păcat că s-au pierdut! Cine ştie ce cunoştinţe s-ar fi descoperit acolo…