Ce făceau ruşii în trecut când erau epidemii? Se revoltau! Uluitoarea răscoală de la Moscova, în timpul unei epidemii de ciumă
În trecut, rușii nu înțelegeau de ce carantina era vitală în timpul epidemiilor și, adesea, protestau cu înverșunare împotriva lor, însă înrăutățind situația. În timpul primei epidemii de ciumă din Rusia din 1654, măsurile de carantină erau deja inutile în momentul în care necesitatea lor a devenit evidentă. Acea epidemie a fost devastatoare, ucigând aproximativ 700.000 de oameni.
Până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, conștientizarea publicului despre bolile infecţioase s-a maturizat considerabil. În 1768, Ecaterina cea Mare s-a vaccinat împotriva variolei, una dintre cele mai răspândite boli infecțioase ale epocii și a insistat ca și toți curtenii și oficialii să facă acelaşi lucru. Cu toate acestea, 3 ani mai târziu ciuma şi nu variola a cuprins Rusia.
În 1771, soldații care se întorceau din războiul otoman au adus ciuma la Moscova. Neglijarea măsurilor de siguranță a însemnat răspândirea foarte rapid a ciumei. Până în iulie 1771, o mie de oameni pe zi mureau la Moscova. Autoritățile, inclusiv guvernatorul, au fugit din oraș de frică și, astfel, au început revoltele.
Cadavrele au fost lăsate pe străzi și în case; autoritățile nu aveau personal sanitar pentru a le ridica și a le îngropa – așa că munca era efectuată de condamnați, care purtau haine de protecție, dar oricum ei au murit în număr mare.
În mijlocul panicii, s-au răspândit zvonuri conform cărora o anumită icoană ar putea proteja oamenii împotriva ciumei. Acesta a fost amplasată deasupra uneia dintre porțile orașului, iar oamenii s-au îngrămădit pe o scară, pentru a săruta icoana, creând o mulțime şi mai mare, contribuind astfel la răspândirea şi mai mult a bolii. Arhiepiscopul Ambrozie al Moscovei a încercat să oprească adunarea, înțelegând că aceasta a înrăutățit situația. Încercarea lui de a scoate icoana a dat startul unei revolte; mulțimea s-a repezit în Kremlin și, în căutarea arhiepiscopului, a jefuit vechea Mănăstire Chudov. A doua zi, Ambrozie a fost capturat și linşat de mulțime.
Ecaterina cea Mare l-a însărcinat pe generalul Piotr Yeropkin să restabilească ordinea. Yeropkin, cu 10.000 de soldaţi, a intrat în oraş şi a potolit revolta. Pe 16-17 septembrie 1771, Yeropkin i-a atacat pe răsculaţi cu tunul, ucigând mai mult de 100 de persoane. Aproximativ 300 de persoane au fost condamnate ulterior. După revoltă, alte patru regimente au fost plasate la Moscova pentru a asigura securitatea, iar măsurile de carantină au fost respectate cu strictețe.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
În trecut, rușii nu înțelegeau de ce carantina era vitală în timpul epidemiilor și, adesea, protestau cu înverșunare împotriva lor, însă înrăutățind situația. În timpul primei epidemii de ciumă din Rusia din 1654, măsurile de carantină erau deja inutile în momentul în care necesitatea lor a devenit evidentă. Acea epidemie a fost devastatoare, ucigând aproximativ 700.000 de oameni.
