Astronomii au descoperit un „Titan cosmic” în Universul timpuriu

Cel mai mare proto-supercluster galactic a fost descoperit în Universul timpuriu, la doar 2 miliarde de ani de Big Bang, de către o echipă internațională de astronomi care a folosit instrumentul VIMOS de pe telescopul ESO din Paranal, Chile. Acest proto-supercluster galactic, poreclit Hyperion, este structura cea mai mare și cea mai masivă găsită într-un timp și la o distanță atât de îndepărtată. Are o masă calculată de peste 1 milion de miliarde de ori mai mare decât Soarele nostru.

„Aceasta este prima dată când o structură atât de mare a fost identificată la o deplasare în roşu atât de mare, la peste 2 miliarde de ani după Big Bang”, a declarat într-un comunicat de presă Olga Cucciati, de la Instituto Nazionale di Astrofisica (INAF) Bologna. „În mod normal, aceste tipuri de structuri sunt cunoscute ca având o deplasare în roşu redusă, adică atunci când Universul a avut mult mai mult timp să evolueze și să construiască astfel de structuri uriașe. A fost o surpriză pentru a vedea ceva ce a evoluat atunci când Universul era relativ tânăr”.

Superclusterul a fost analizat în trei dimensiuni, iar cercetătorii au descoperit că Hyperion are o structură foarte complexă, care conține cel puțin șapte regiuni de densitate ridicată, conectate prin filamente de galaxii, iar dimensiunea sa este comparabilă cu cea a superclusterelor mai apropiate de Pământ, deși cu o structură foarte diferită.

„Superclusterele mai apropiate de Pământ tind spre o distribuție mult mai concentrată a masei, cu trăsături structurale clare”, a declarat cercetătorul de proiect Brian Lemaux, din cadrul Departamentului de Fizică, Colegiul de Litere și Știință al Universității din California, Davis. „Dar în Hyperion, masa este distribuită mult mai uniform”.

Hyperion diferă de alte superclustere mai puțin îndepărtate, care au avut la dispoziţie miliarde de ani ca gravitaţia să adune materia în regiuni mai dense. Hyperion este de așteptat să se transforme în ceva asemănător cu structurile imense din universul local, cum ar fi superclusterele care alcătuiesc Marele Zid Sloan sau Superclusterul Fecioară care conține galaxia noastră proprie, Calea Lactee.

Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): ucdavis.edu