Găurile negre primordiale ar putea fi ascunse în planete sau în obiecte obişnuite de pe Pământ – susţine un nou studiu
Găurile negre primordiale au fost teoretizate de zeci de ani și ar putea fi chiar materie întunecată – materia invizibilă care reprezintă 85% din masa totală a Universului. Totuși, nicio gaură neagră primordială nu a fost observată vreodată.
O nouă cercetare condusă de Universitatea din Buffalo sugerează că aceste găuri negre ar putea varia de la mărimi foarte mari – planetoide goale în spațiu – până la mici tuneluri microscopice în materialele de zi cu zi găsite pe Pământ, cum ar fi rocile, metalul și sticla. Studiul susține că o gaură neagră primordială prinsă într-un obiect mare stâncos din Cosmos și-ar consuma miezul lichid și l-ar lăsa gol. Alternativ, o gaură neagră primordială mai rapidă ar putea lăsa în urmă tuneluri drepte suficient de mari pentru a fi vizibile la microscop dacă trece prin material solid, inclusiv chiar aici pe Pământ.
„Șansele de a găsi aceste semnături sunt mici, dar căutarea lor nu ar necesita prea multe resurse, iar câștigul potențial, prima dovadă a unei găuri negre primordiale, ar fi imens”, spune co-autorul studiului, Dejan Stojkovic, profesor de fizică la Colegiul de Arte și Științe de la Universitatea din Buffalo.
Studiul a calculat cât de mare ar putea fi un planetoid gol fără să se prăbușească în sine și probabilitatea ca o gaură neagră primordială să treacă printr-un obiect de pe Pământ. Pe măsură ce Universul s-a extins rapid după Big Bang, este posibil ca zonele spațiului să fi fost mai dense decât împrejurimile lor, făcându-le să se prăbușească și să formeze găuri negre primordiale (PBH). PBH-urile ar avea o masă mult mai mică decât găurile negre stelare formate ulterior de stele muribunde, dar ar fi totuși extrem de dense, ca masa unui munte compactată într-o zonă de dimensiunea unui atom.
Aceste obiecte goale ar putea fi detectabile cu ajutorul telescoapelor. Masa și, prin urmare, densitatea, pot fi determinate prin studierea orbitei unui obiect. Dacă densitatea obiectului este prea mică pentru dimensiunea sa, acesta este un bun indiciu că este gol.
Cât priveşte obiectele fără un miez lichid, PBH-urile ar putea pur și simplu să treacă și să lase în urmă un tunel drept. De exemplu, un PBH cu o masă de 1022 de grame ar lăsa în urmă un tunel de 0,1 microni grosime. Totuși, chiar și presupunând că materia întunecată este într-adevăr formată din PBH, s-a calculat că probabilitatea ca un PBH să treacă printr-un bolovan vechi de un miliard de ani este de 0,000001.
Aşadar, probabilitatea ca un PBH să treacă prin tine în timpul vieții este cel puțin mică. Şi chiar dacă ar face-o, probabil că nu ai observa. Spre deosebire de o rocă, țesutul uman are o cantitate mică de tensiune, astfel încât un PBH nu l-ar rupe. Și în timp ce energia cinetică a unui PBH poate fi uriașă, nu poate elibera mare parte din ea în timpul unei coliziuni, deoarece se mișcă atât de repede.
Sursa: articolul ştiinţific „Searching for small primordial black holes in planets, asteroids and here on Earth” / sciencedirect.com
Găurile negre primordiale au fost teoretizate de zeci de ani și ar putea fi chiar materie întunecată – materia invizibilă care reprezintă 85% din masa totală a Universului. Totuși, nicio gaură neagră primordială nu a fost observată vreodată.
