Site de secrete, stiinta si metafizica

Ar putea fi construite trenuri Maglev cu “levitaţie magnetică” care să atingă fantastica viteză de 2900 km/h? Da, dar ar fi extrem de costisitoare!

4 21

trenuri MaglevTrenurile care utilizează magneți pentru a levita deasupra şinelor ne-ar aduce aminte de un film SF, dar conceptul de levitaţie magnetică este operaţional de mulți ani. Trenurile Maglev, care folosesc această tehnologie, s-au dezvoltat pentru prima oară în anii 1960 și de atunci mai multe metode diferite au fost dezvoltate, pentru a “elibera” trenurile de legătura lor cu pământul, roțile.

Trenurile Maglev depăşesc două dintre limitările pe care le au trenurile convenționale. În primul rând, contactul mecanic pe care îl au trenurile convenționale între roțile și șine le încetineşte viteza. În al doilea rând, trenurile merg şi frânează prin intermediul acestui contact mecanic și, prin urmare, trebuie să existe echipamente de propulsie la bord. Aceste 2 lucruri limitează viteza trenurilor convenţionale la maximum 400 kilometri pe oră (viteza propusă pentru linia britanică HS2), iar cantitatea de energie necesară crește în mod exponențial în funcție de viteza vehiculului. De exemplu, un tren care merge cu 400 kilometri pe oră în loc de 300 km/h are nevoie de aproape două ori și jumătate mai multă putere de propulsie.

Magia trenurilor Maglev

Toate tehnologiile Maglev folosesc o formă de magnet acest lucru ar putea fi un magnet permanent, un electromagnet sau un magnet folosind o bobină supraconductoare. Trenulpluteşte” deasupra acest câmp magnetic și i se acordă sprijinul și îndrumarea din interactiunea care are loc între magnet și un alt element de pe pământ, cum ar fi o piesă de oțel, un element conductor din şină sau un alt magnet. Eliminarea contactului mecanic direct poate duce la viteze foarte mari.

În ciuda varietăţii conceptului Maglev, există două tipuri obișnuite de trenuri Maglev. Primul este cunoscut ca sistemul electromagnetic (EMS), pentru că are un electromagnet care furnizează forța de atracție unei șine de oțel. Al doilea este cunoscut ca sistemul electrodinamic (EDS), căci utilizează un magnet puternic care interacționează cu o bobină sau foaie de aluminiu, aflate sub el. În cazul în care magnetul se deplasează de-a lungul căii ferate, este generată o forță de repulsie, iar vehiculul se ridică la câțiva centimetri deasupra şinei, dar numai atunci când se deplasează cu o viteză foarte mare, astfel încât roțile sunt încă necesare la viteze mici. Desigur, accelerarea şi frânarea vehiculelor Maglev este încă necesară, care se realizează, de asemenea, prin efecte magnetice. Dar, pentru a atinge viteze mari, pe şine sunt montate bobine, acestea fiind folosite pentru a crea un câmp magnetic de călătorie, care trage vehiculul împreună cu magneții săi. Prin urmare, nu mai este necesară o cantitate mare de energie pentru a se atinge viteze mai mari.

Trenul Shanghai Maglev EMS funcționează în mod regulat la viteza de 430 km/h, iar un prototip japonez, JR Central EDS Maglev poate rula cu mai mult de 500 kilometri pe oră. Există chiar tehnologii Maglev care pot împinge viteza până la aproximativ 600 kilometri pe oră.

Realitatea este costisitoare

Dar, pentru ca trenurile să treacă de viteze de peste 1000 kilometri pe oră nu este la fel de simplu ca și teoria. Chiar trenurile Maglev trebuie să se confrunte cu aerodinamica. Acesta este motivul pentru care viteze mai mari au fost postulate de către antreprenorul american Elon Musk, în conceptul său Hyperloop (1,500 kilometri pe oră), precum și de către proiectul chinez Super Maglev(2900 kmh), care propun  rularea vehiculelor într-un tub parțial evacuat, pentru a reduce forțele de frecare împotriva lor. Prin urmare, aceste viteze mari depind de capacitatea de a construi și menține un ghidaj aliniat foarte precis, într-un tub de presiune joasă, pe sute de kilometri. Acest lucru nu numai că este foarte dificil, dar și foarte costisitor. Totuşi, doar investiţia iniţială ar fi scumpă, căci într-un asemenea sistem costurile ar fi mai mici cu 90% faţă de un sistem de transport feroviar obişnuit de mare viteză.

Din păcate, aceste tehnologii nu cred că vor fi disponibile prea curând… Şi asta pentru că guvernele lumii preferă să cheltuie bani pe armament pentru a ne omorî între noi, în loc să investim bani în infrastructură ultraperformantă…

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie