Acum câteva milenii, fiinţe cu pielea aurie au sosit în California, venind de pe alte planete – spun legendele indiene. Ei s-au retras sub pământ şi foloseau aeronave argintii…

2.765 vizualizari

Vizitarea Pământului de către fiinţe venite dintr-o altă lume nu datează de ieri, ci chiar de milenii. Religiile, legendele şi tradiţiile popoarelor păstrează – chiar dacă alegorice sau deformate – urme ale acestor vizite (datând din cele mai vechi timpuri). De exemplu, legendele indienilor Navajo (New Mexico, Arizona, Utah şi Colorado) abundă în „fenomene legate de farfuriile zburătoare şi de alte aparate zburătoare”, care coboară din cer pe pământ. Iată una din legendele pe care le povestesc vrăjitoarele Paiutes ucenicelor lor:

Acum câteva milenii, fiinţe cu pielea aurie, cu păr lung, negru, numiţi Hav-Musuvs, au sosit în locul care astăzi se numeşte Valea Morţii (California). Pe atunci, era o regiune fertilă şi înverzită. Aceste fiinţe au venit la bordul unor vapoare mari şi rapide, au ancorat în Golful California şi şi-au construit oraşele în peşteri uriaşe.

În cursul a mii de ani, clima s-a schimbat, iar regiunea s-a transformat într-un deşert, marea retrăgându-se în urma unui cataclism. Hav-Musuvsii nu au mai folosit marile lor vapoare rapide, construind în schimb „turnuri zburătoare“ (aeronave). Aceste aparate sunt descrise ca având aripi şi o culoare argintie. Ele făceau zgomot şi zburau ca vulturii. De-a lungul secolelor, „oamenii“ cu piele aurie au construit aparate din ce în ce mai mari şi care zburau făcând din ce în ce mai puţin zgomot. Aceste fiinţe ciudate aveau arme care îi îngrozeau pe localnici: un mic tub care te ameţea, paralizându-te pentru câteva ore şi dându-ţi impresia că te înţeapă o ploaie de ace de cactus. Cum ar fi putut indienii primitivi să descrie efectele electrocutării temporare, dacă nu ar fi simţit-o pe propria lor piele?

Hav-Musuvsii erau îmbrăcaţi într-un fel de togi din stofe albe, frumoase, iar în picioare purtau sandale. Un şef de trib Paiutes, înaintea sosirii spaniolilor în Lumea Nouă, s-a aventurat într-o zi către locuinţele subterane ale Hav-Musuvsilor. La intrarea în peşterile acestora, a fost oprit. Apoi, Hav-Musuvsii l-au luat cu ei şi, fără să-i facă niciun rău, l-au învăţat o mulţime de lucruri utile. Când şeful Paiutes s-a întors, viu şi nevătămat, printre ai săi, le-a spus acestora că a văzut „acolo“ oameni cu pielea aurie şi lumini care ard zi şi noapte. La vremea respectivă, nicio „lampă cu ulei“ nu putea să ardă zi şi noapte… ca lumina electrică.

După sosirea conchistadorilor spanioli, Hav-Musuvsii au încetat să mai zboare la bordul ciudatelor lor aparate şi, de atunci, nu i-a mai văzut nimeni. Dar amintirea lor s-a păstrat până în ziua de astăzi în, vechile legende ale indienilor Paiutes şi Navajo. Curios este faptul că strămoşii indienilor de astăzi numeau cândva Valea Morţii, acest teritoriu pustiu şi sterp, Tomesha, adică Valea Minunată.