Ruşii aproape că au ajuns în lacul Vostok de sub gheţurile Antarcticii. Ce forme misterioase de viaţă vor găsi? Dacă vor apărea microbi letali pentru om?
După ce mai bine de două decenii au forat peste 3 kilometri în gheaţa din Antarctica, oamenii de ştiinţă ruşi sunt pe punctul de a ajunge într-un lac întunecat şi vast, lacul Vostok, în care nu a pătruns lumina de mai bine de 20 de milioane de ani, anunţă Washington Post. Oamenii de ştiinţă sunt extrem de încântaţi de ce forme de viaţă ar putea găsi acolo, dar sunt la fel de îngrijoraţi cu privire la contaminarea lacului cu fluide de foraj şi bacterii, dar şi de pericolul de „de-gazare” explozivă, ca urmare a concentraţiilor mari de oxigen şi azot. Pentru a preveni eliberarea bruscă de gaze, specialiştii ruşi nu vor fora adânc în lac, ci se vor limita la suprafaţa sa.
Ajungerea la nivelul lacului Vostok ar reprezenta primul contact direct cu unul din cele peste 200 de lacuri subglaciale din Antarctica, unele din ele existând atunci când întreg continentul era conectat la Australia, fiind şi mult mai cald. Lacurile şi-au menţinut starea lichidă din cauza căldurii din miezul planetei.
„Acesta este un moment mare pentru ştiinţă, pentru faptul că am ajuns la acest lac enorm, de existenţa căruia nici măcar nu ştiam în 1990”, a declarat John Priscu, un cercetător de la Montana State University, ce a fost implicat îndelung în cercetări antarctice. „Dacă totul va merge bine, această descoperire va deschide un nou capitol în înţelegerea planetei noastre, a sateliţilor şi a planetelor din sistemul nostru solar”, a mai spus cercetătorul.
În ultimii ani, cercetătorii au descoperit că microbii trăiesc în gheaţa din Antarctica. Această constatare i-a făcut pe cercetători să ajungă la concluzia că viaţa aproape în mod sigur va fi găsită în lacul Vostok precum şi în alte lacuri subglaciale. În cazul în care vor fi găsiţi microbi în Vostok, descoperirea ar putea avea o semnificaţie deosebită pentru astrobiologie (căutarea vieţii dincolo de Pământ). Şi asta pentru că satelitul lui Jupiter, Europa, precum şi Enceladus, satelitul lui Saturn, au cruste adânci de gheaţă, care, conform părerii oamenilor de ştiinţă, ar acoperi mari cantităţi de apă în stare lichidă, ce este încălzită de alte surse decât Soarele – la fel ca în cazul Vostok.
P.S. După ce am citit această ştire extrem de interesantă, am găsit alta în care Valeri Lutkin, unul din coordonatorii proiectului Vostok, declara în 2011 agenţiei Reuters că munca lor este asemănătoare cu „explorarea unei planete extraterestre, unde nimeni nu a mai fost înainte. Nu ştim ce vom găsi.” Exploatarea Lacului Vostok e o speranţă sau o ameninţare? Dacă s-ar găsi în lac microbi sau bacterii care, odată eliberate în atmosferă, s-ar înmulţi şi ar deveni mortale pentru om? Este lacul Vostok o „cutie a Pandorei”?
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
După ce mai bine de două decenii au forat peste 3 kilometri în gheaţa din Antarctica, oamenii de ştiinţă ruşi sunt pe punctul de a ajunge într-un lac întunecat şi vast, lacul Vostok, în care nu a pătruns lumina de mai bine de 20 de milioane de ani, anunţă Washington Post. Oamenii de ştiinţă sunt extrem de încântaţi de ce forme de viaţă ar putea găsi acolo, dar sunt la fel de îngrijoraţi cu privire la contaminarea lacului cu fluide de foraj şi bacterii, dar şi de pericolul de „de-gazare” explozivă, ca urmare a concentraţiilor mari de oxigen şi azot. Pentru a preveni eliberarea bruscă de gaze, specialiştii ruşi nu vor fora adânc în lac, ci se vor limita la suprafaţa sa.
